Proiectul "Marea Neagră la plural - Compoziţii pentru ochiul sonor / Black Seas - Scores for the Sonic Eye", realizat de artiştii Anca Benera şi Arnold Estefan, care va reprezenta România la cea de-a 61-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, a fost prezentat, joi, la Ministerul Culturii.
Câştigător al concursului naţional organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, proiectul este curatoriat de Diana Marincu şi Corina Oprea, scrie Agerpres.
"Participarea României la Bienala de la Veneţia este, de fiecare dată, un exerciţiu de responsabilitate culturală şi de vizibilitate internaţională. Ţara noastră are o prezenţă solidă la Veneţia, începută în anul 1907 şi consolidată prin existenţa Pavilionului României din Giardini della Biennale, un spaţiu cu o istorie care ne obligă la rigoare, coerenţă şi relevanţă", a spus, în conferinţa de presă, secretarul de stat în Ministerul Culturii Koppany Otvos.
El a remarcat colaborarea instituţională "foarte bună" între Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, care asigură atât cadrul administrativ, cât şi selecţia artistică necesară unui demers de acest nivel.
"Lucrăm în permanenţă la îmbunătăţirea procesului de selecţie şi de finanţare a proiectelor care ne reprezintă la Veneţia. În 2026, bugetul alocat de către Ministerul Culturii pentru acest proiect strategic al instituţiei noastre a fost suplimentat faţă de ediţia anterioară şi sperăm ca în viitorul apropiat să identificăm alături de Institutul Cultural Român şi de Ministerul Afacerilor Externe, partenerii noştri în realizarea participării României la Bienală, mijloace cât mai adecvate pentru a oferi artiştilor români cele mai bune oportunităţi de afirmare pe plan internaţional", a mai spus Koppany Otvos.
Şeful Direcţiei Diplomaţie Culturală, Educaţie şi Ştiinţă din cadrul Ministerului de Externe, Andrei Luca, a menţionat că instituţia pe care o reprezintă are în gestiune şi locurile în care va fi prezentat proiectul românesc la Bienală, Pavilionul din Giardini del Castello ((cunoscut mai simplu sub numele de Giardini della Biennale), pavilionul istoric, dar şi Noua Galerie a ICR Veneţia, care a fost adăugată circuitului din Bienală ulterior.
"Încercăm să atragem alături de noi şi reprezentanţi ai sectorului privat, firme care şi-au exprimat deja intenţia de a sprijini participarea noastră la Bienală, pornind de la premisa că numai printr-o colaborare eficientă între autorităţi, mediul artistic independent, mediul privat, uniuni de creaţie putem asigura o participare de ţinută", a punctat Andrei Luca.
Preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, a evidenţiat rolurile instituţiei pe care o reprezintă - cofinanţator, alături de Ministerul Culturii; gazdă a unei părţi a proiectului, prezentat în Mica Galerie a ICR de la Veneţia; asigurarea componentei de experţi din străinătate, "juraţii străini participanţi de la comisia de experţi care evaluează proiectele înscrise în competiţie".
"Suntem în dialog împreună în formula aceasta, pentru a vedea cum reuşim să găsim soluţii şi pentru a creşte bugetul şi, în acelaşi timp, pentru a putea anticipa acest calendar al proiectului care reprezintă România la Bienala de la Veneţia, astfel încât să depăşim limitarea generată de bugetele anuale pe care şi Ministerul Culturii şi noi le avem. Noi am reuşit o creştere a bugetului pe care îl aveam alocat pentru Bienala de la Veneţia. Anul acesta finanţăm - mă refer strict la Institutul Cultural Român - cu un buget de 250.000 de lei, fiind partenerul, din punct de vedre al finanţării, mai mic în acest sens. Cum vă spuneam, exista această istorie în care noi, până în 2015, finanţam proiectul de la Mica Galerie, acum suntem cofinanţatori la un proiect prezentat în alte spaţii", a precizat Liviu Jicman.
El a făcut un apel pentru susţinerea participării României la Bienala de la Veneţia din partea investitorilor privaţi.
Comisarul participării României la Expoziţia Internaţională de Artă - la Biennale di Venezia, Ioana Ciocan, a arătat că România face eforturi pentru a susţine prezenţa la Bienala de la Veneţia, Ministerul Culturii reuşind să fie un partener de nădejde al acestei ediţii, alocând un buget de 950.000 de lei.
"Am ţinut să fac această precizare pentru că tindem să aşteptăm foarte mult şi să punem foarte multă presiune pe instituţiile statului. De fiecare dată există finanţare privată, iar artiştii, împreună cu organizatorii, curatorii, obţin finanţări private pentru prezenţele americane, engleze, franceze, coreene pentru pavilioanele respective. Şi de data aceasta, proiectul a beneficiat de susţinere externă. (...) Am vrut să menţionez că nu există o ţară care să suporte integral costurile. Repet, sunt proiecte foarte scumpe prezente la Bienală, două, cinci, cincisprezece de milioane de euro care pot intra într-o prezenţă de şapte luni de zile", a subliniat comisarul.
Ioana Ciocan a anunţat că, până în prezent, Bienala a anunţat peste 40 de ţări care vor avea pavilion naţional, lista finală a ţărilor participante urmând a fi pusă la dispoziţia publicului pe 1 februarie.
Au fost prezenţi, fizic sau online, reprezentanţi ai echipei de jurizare, precum şi reprezentanţi ai echipei proiectului câştigător.
***
Conform anunţului Ministerului Culturii, proiectul "Marea Neagră la plural - Compoziţii pentru ochiul sonor/Black Seas - Scores for the Sonic Eye" a fost desemnat câştigător cu 597 de puncte, rezultând media de 85,28 p.
Instalaţia explorează Marea Neagră ca o arhivă vie şi un spaţiu în continuă schimbare, combinând sunetul, filmul şi instrumentele sculpturale pentru a trasa istorii ascunse şi ecologii în schimbare.
"Plurală prin natura sa, Marea Neagră este un câmp dinamic de forţe - ecologice, politice şi istorice - unde trecutul şi prezentul, umanul şi mai mult decât umanul, biologia şi tehnologia, ecologia şi militarizarea se modelează continuu reciproc. Situată la răscrucea dintre Europa de Est, Asia Mică şi Caucaz, marea a funcţionat mult timp ca un nexus istoric vital, legând ţărmurile sale de lumea mediteraneană. Urmele acestor traversări persistă sub suprafaţă, stratificate în sedimente, date şi resturile tăcute ale conflictului. Poate sunetul să dezvăluie ce lasă istoria scufundată? Ce registre devin audibile atunci când ascultăm sedimente şi ADN latent ca arhive vii? Prin film, sunet şi instrumente sculpturale, Pavilionul Românesc devine un spaţiu în care valurile, curenţii, datele şi vocile sunt traduse într-o întâlnire multisenzorială cu marea atât ca subiect, cât şi ca mediu", notează artiştii pe https://www.beneraestefan.ro/.
***
Anca Benera şi Arnold Estefan colaborează ca duo artistic din 2012, trăiesc şi lucrează în Viena şi Bucureşti. Munca lor în domeniul instalaţiilor, video şi performance-ului foloseşte metodologii bazate pe cercetare pentru a dezvălui tiparele invizibile care se află în spatele anumitor naraţiuni istorice, sociale sau geopolitice.
Prin intermediul instalaţiilor, imaginilor în mişcare şi performance-ului, lucrările lor examinează modul în care imaginarele militare, transformarea ecologică şi politica resurselor modelează peisajele, climatele şi comunităţile.
Artiştii sunt prezenţi de peste 10 ani pe scena internaţională, printre participările la importante manifestări de artă contemporană numărându-se: MUCEM (Marsilia, 2019) şi mumok (Viena, 2017), Migros Museum (Zurich, 2021), Galleria Trafo (Budapesta, 2022), Whitechapel Gallery (Londra, 2022), Muzeul Tinguely (Basel, 2022), 5th Kyiv Biennial (2023), 1st Klima Biennale (Viena, 2024) şi Manifesta 15 (Barcelona, 2024).
Sunt laureaţi ai Premiului Birgit Jurgenssen 2022, acordat de Ministerul Federal Austriac pentru Educaţie, Arte şi Cultură, şi au fost primii Creative Fellows la Centrul de Artă Postsocialistă al UCL din Londra în 2023.
***
Cea de-a 61-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă - la Biennale di Venezia va avea loc în perioada 9 mai - 22 noiembrie, cu avanpremieră pentru specialişti şi presă în perioada 6 - 8 mai 2026. Tema ediţiei este "In Minor Keys". La cea de-a 60-a Expoziţie Internaţională de Artă, România a fost reprezentată de proiectul "Ce este munca/ What Work Is", semnat de Şerban Savu.
Comentează