Premium
Există mări în lume care au denumiri specifice, inclusiv cele care sunt numite după culori, cum ar fi Marea Roșie și Marea Neagră. Cu toate acestea, deși culorile acestora pot varia, numele lor nu sunt legate direct de acea culoare.
În ceea ce privește Marea Neagră, de-a lungul istoriei, aceasta a avut mai multe nume până să-i rămână cel pe care îl poartă și în prezent. Astfel, „primul botez” al mării noastre a venit din partea cimerienilor, un popor geto-tracic care trăia la nord-vestul Mării Negre, între secolele al XVI-lea și al XI-lea î.Hr.
La acea vreme se numea „Axaina”, care înseamnă „albastru închis”. Ulterior, sciții, un popor migrator de păstori și luptători, au ocupat nordul Mării Negre în secolul al VIII-lea î.Hr. Unele scrieri din acea vreme afirmă că traducerea cuvântului scitic „Axaina” ar reprezenta cuvântul „neagră”.
I se mai spunea „Marea Inospitalieră”
Ulterior, grecii au venit și ei cu o denumire, numind-o „Marea Inospitalieră” din cauza dificultății de navigare, dar și a triburilor care locuiau la mal. După ce coloniștii din Halikarnas au dezvoltat coasta, aceștia au denumit-o „Pontus Euxinus” sau „Mare Scythicum”, care însemna „Marea Primitoare”.
Grecii au ales această denumire deoarece furtunile erau foarte rare la țărm, iar locul de vărsare al Dunării dădea apă potabilă. Apa dulce adusă de Dunăre era mai puțin densă, astfel că se menținea la suprafață. Prin urmare, pe suprafața Mării Negre erau porțiuni în care apa era bună de băut.
Odată cu extinderea Imperiului Roman de Răsărit, Marea Neagră primește denumirea de „Megali Thalassa”, în traducere însemnând „Marea cea mare”. În perioada Evului Mediu, Marea Neagră a fost denumită de către bizantini „Marea Crivățului”, în timp ce bulgarii o numeau „Marea Oarbă”, scrie playtech.ro.
Turcii s-au bazat pe punctele cardinale
Cât despre actuala sa denumire, ea a fost stabilită în perioada expansiunii Imperiului Otoman. Atunci, turcii au reușit să captureze țări, mai puțin o parte din actualul teritoriul al Georgiei. Turcii au denumit-o asa pe baza asocierii culorilor cu punctele cardinale. Astfel, Estul este răsăritul, iar Vestul apusul, în timp ce Nordul este miazănoapte, iar Sudul, miazăzi. Turcii care locuiau în Anatolia foloseau cuvântul „Kara” pentru Nord, implicit pentru întunecat, iar „Ak” – pentru Sud, care se traduce „luminos”.
Așadar, și astăzi, Marea Mediterană este cunoscută de către turci drept „Ak Deniz”, adică „Marea Albă”, iar marea dinspre nord, „Kara Deniz”, care înseamnă „Marea Neagră”. Pentru această denumire există chiar și o explicație științifică.
Potrivit științei, la o adâncime de 150-200 de metri, apa din Marea Neagră prezintă un strat dens de hidrogen sulfurat care produce sedimente. Cu alte cuvinte, sulfatul feros și calciul sunt două elemente care redau mării culoarea închisă. De asemenea, când vorbim de adâncimea mării, putem aminti și de lipsa luminii. Până la aproximativ 10 metri, lumina este absorbită, însă la adâncimea anterior menționată, „ziua” nu mai ajunge, deci e întuneric.
