Marea provocare pentru industria de reciclare a deşeurilor, în România, este dezvoltarea sau crearea în multe locuri a unei infrastructuri eficiente, a declarat, vineri, la un eveniment pe teme de mediu, Dan Pascu, directorul general al unei companii specializate în gestionarea deşeurilor, potrivit Agerpres.
"Marea provocare pe care o vedem noi, ca operatori, care nu facem doar colectare, ci facem şi operare de infrastructură licitată în regim public, este dezvoltarea sau crearea în multe locuri a acestei infrastructuri care, în ceea ce priveşte jumătate din necesar, lipseşte total. Eficienţa infrastructurii existente este una mică, poate chiar foarte mică. Se mai pune şi problema realităţii acestor cifre, pentru că multe vin din autorizaţii de mediu care sunt făcute după nişte proiecte de acum 10-15 ani. Cu bună intenţie a fost proiectată o instalaţie pentru 70.000 de tone, dar în realitate funcţionează la 40.000 de tone... Starea industriei nu este una foarte roz" a susţinut şeful RETIM.
Potrivit acestuia, companiile pe profil au probleme financiare pentru că au acceptat contracte care nu se derulează aşa cum au fost bugetate.
"Nu am venit aici să ne plângem, dar este un adevăr. Există foarte mulţi dintre noi care avem probleme financiare, pentru că am acceptat nişte contracte care nu se derulează aşa cum au fost bugetate. Multe vin tot din problemele de infrastructură. Sigur că da, există erori de operare şi erori de colectare. Nu trebuie să ascundem că sunt situaţii în care colectarea separată nu se face aşa cum ar trebui, dar cred că dacă e să ne uităm obiectiv, nu asta este marea problemă (...) Sunt o grămadă de paşi care mi-e teamă că o să ia mai mult de cinci ani, în condiţiile în care startul este bun. Ţintele pentru 2025 sunt 55%, pentru 2030 sunt 60%, pentru 2035 sunt 65%, şi doar 10% depozitare", a susţinut Dan Pascu.
Reprezentantul companiei specializate în gestionarea deşeurilor a menţionat, totodată, că prevederea din Legea deşeurilor referitoare la interzicerea colectării separate a deşeurilor pentru o anumită fracţie dacă nu există infrastructură aduce costuri suplimentare.
"Din păcate, nu din fericire, Legea deşeurilor a fost modificată prin OUG 133, acum trei ani cred, în 2022, şi practic interzice organizarea unei colectări separate pentru o anumită fracţie dacă nu ai infrastructura, adică dacă nu există staţia de compostare a deşeurilor biodegradabile colectate separat. E logic şi nu e logic, pentru că, odată colectat separat, ce faci cu marfa respectivă ? Sunt costuri suplimentare şi nu sunt puţine. Să pui încă o fracţie, înseamnă la nivelul unui judeţ cum e Timiş, de exemplu, încă 20 de maşini poate, minim. Pe de altă parte, să învăţăm beneficiarii, clienţii noştri, să colecteze separat un deşeu atât de sensibil pentru a putea fi reciclat... Trebuie o colectare separată, precisă. Trebuie să fie doar resturile din bucătărie, doar resturi de frunze, de iarbă, astfel încât să fie compostabile şi să iasă un compost de calitate. Aici nu vorbim de bio-uscarea deşeurilor, ci vorbim de compostare în vederea reciclării. Legiuitorul acum spune că trebuie să aşteptăm ca autorităţile publice locale să construiască acea infrastructură. Din păcate, deşi există planuri judeţene în toată ţara adoptate în 2020 - 2021, eu nu ştiu să fie duse până la nivelul unui proiect finanţabil", a spus Pascu.
Gestiunea deşeurilor în România, ţintele asumate pe acest segment, tipuri de infrastructură, finanţarea sistemului şi accesarea fondurilor europene au fost printre temele de discuţie abordate, vineri, în cadrul unei noi ediţii a conferinţei Pria Environment -"Provocări şi oportunităţi în implementarea Planului Naţional de Management al Deşeurilor", organizată vineri.
Comentează