Belarus a livrat arme celui mai mare inamic al Armeniei, chiar dacă cele două țări erau presupuse aliate într-un pact internațional de apărare condus de Rusia, potrivit unor documente scurse în presă, scrie Politico.eu.
Dezvăluirea explică decizia luată de Armenia săptămâna aceasta, când a anunțat părăsirea alianței militare CSTO, o întorsătură dramatică care va slăbi autoritatea președintelui rus Vladimir Putin în fața fostelor națiuni sovietice. Astfel, după decenii în care s-a bazat pe Moscova pentru protecție, fosta republică sovietică Armenia face o schimbare istorică spre Europa și NATO
Belarus - un aliat ferm al Rusiei - a oferit armament avansat Azerbaidjanului între 2018 și 2022, scrie Politico, oferindu-i astfel Azerbaidjanului un avantaj în ciocnirile militare cu rivalul său de lungă durată, Armenia. Asta deși Belarus și Armenia sunt membri ai Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), o alianță militară post-sovietică condusă de Moscova și formată în 2002, în care teoretic membrii sunt obligați să se apere reciproc dacă sunt atacați.
Efectele trădării
Artileria și dronele oferite de Belarus au fost utilizate pe scară largă în luptele dintre forțele azere și armene în ultimii ani, inclusiv în timpul războiului din 2020 asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, care se află în interiorul granițelor recunoscute internațional ale Azerbaidjanului, dar a fost guvernată ca un stat nerecunoscut de către populația sa armeană. Ofensiva azeră din septembrie anul trecut a pus capăt independenței de facto a regiunii și a declanșat un exod în masă al celor 100.000 de locuitori.
Forțele azere au lansat, de asemenea, incursiuni pe teritoriul Republicii Armenia propriu-zisă în septembrie 2022, luând înălțimi strategice cheie. Armenia a cerut sprijin CSTO la acea vreme, dar mai târziu a acuzat blocul că nu și-a onorat angajamentele, după ce s-a oferit doar să trimită o delegație de constatare a faptelor.
Eduard Arakelyan, analist militar la Centrul Regional pentru Democrație și Securitate din Erevan, a spus că echipamentele oferite de Belarus Azerbaidjanului „a fost folosit cu efect devastator împotriva trupelor armene și a fost furnizat de o țară care se presupune că este un aliat al Armeniei”.
`Cu prieteni ca Putin, n-ai nevoie de dușmani`
Deși pe hârtie este un aliat al Armeniei, președintele belarus Alexander Lukașenko l-a descris anterior pe președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev drept „omul nostru” și a spus că ar fi „greșit” ca CSTO să i se opună. Aliyev, la rândul său, a declarat în 2022 că „avem mai mulți prieteni în CSTO decât Armenia”.
Cu toate acestea, potrivit experților, Belarus – unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei – era puțin probabil să acționeze fără sprijinul tacit al Kremlinului însuși. „Acest lucru arată cu adevărat că, cu prieteni precum Vladimir Putin, nimeni nu are nevoie de dușmani”, a spus Ivana Stradner, cercetător la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor.
„Este ridicol să credem că aceste transferuri ar fi putut avea loc fără știrea Moscovei și că Rusia nu le-ar fi putut opri dacă ar fi vrut”, a adăugat ea. „Nu există loialitate atunci când vine vorba de Moscova – totul este despre păstrarea propriei securități, chiar dacă este în detrimentul propriilor aliați.”
Deciziile Armeniei
Premierul Armeniei, Nikol Paşinian, a declarat joi că nici el şi nici alt reprezentant oficial al ţării nu vor mai vizita Belarus atât timp cât preşedintele Aleksandr Lukaşenko mai este la putere, relatează EFE.
"Vreau să spun că nu voi mai vizita Belarus atât timp cât Aleksandr Lukaşenko este preşedinte în această ţară. Şi nici vreun reprezentant oficial al ţării nu o va face", a declarat Paşinian într-o intervenţie în parlament, potrivit presei online armene.
Şeful guvernului armean a afirmat că, după ce preşedintele belarus a declarat recent că a participat la pregătirile pentru războiul de 44 de zile din Karabah (2020) şi a urat victorie Azerbaidjanului, nu mai are nimic de discutat cu el în formatul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC - Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan).
În acelaşi timp, el a precizat că "teoretic, nu pot fi excluse schimbări, dacă - de exemplu - Belarus însuşi decide să părăsească OTSC sau dacă Lukaşenko va găsi cuvinte şi scuze care să fie acceptabile pentru poporul armean".
Paşinian a declarat miercuri că ţara sa se va retrage din OTCS, alianţă militară post-sovietică condusă de Rusia, pe care o acuză de inacţiune în faţa incursiunilor trupelor azere pe teritoriul său.
În cursul zilei de joi, Armenia a ordonat ambasadorului său din Belarus să revină la Erevan pentru consultări, a anunţat agenţia rusă oficială de presă TASS, citând Ministerul armean de Externe.
La 16 mai, Lukaşenko a numit operaţiunea din Karabah drept un "război de eliberare" şi a spus că a discutat cu preşedintele azer Ilham Aliev despre rezultatul acesteia înainte de începerea ei, notează portalul rusesc RBC.
Comentează