In ultimele decenii, consumul de proteine a crescut semnificativ la nivel global. Oamenii din tarile dezvoltate, si tot mai des si din cele in curs de dezvoltare, mananca mai multe alimente bogate in proteine decat generatiile anterioare.
Pe de o parte suntem tot mai inactivi , cu multe ore de stat la birou, iar masa musculara e foarte mica, pe de alta parte, avem in jurul nostru multe imagini cu trupuri bine antrenate, cu muschii bine conturati , iar informatiile promovate spun ca proteina ajuta la formarea masei musculare. In fapt, nu avem nevoie de mai multe proteine decat acum 20 de ani.
In primul rand, exista o perceptie tot mai puternica potrivit careia proteina este sinonima cu sanatatea, energia si forta. Industria fitnessului si cea alimentara promoveaza agresiv ideea ca „ai nevoie de mai multe proteine” pentru a fi in forma, a slabi sau a te mentine tanar. Reviste stiintifice precum Nutrients si Frontiers in Nutrition arata ca marketingul produselor proteice a influentat semnificativ comportamentul alimentar, determinand oamenii sa consume mai mult decat necesarul real.
La aceasta perceptie se adauga schimbarea tiparelor alimentare. Cresterea nivelului de trai a dus la o disponibilitate mai mare de carne, lactate, oua, dar si de alternative vegetale procesate, de la batoane proteice la produse din mazare si soia. Potrivit datelor FAO, consumul mediu de proteine la nivel global a crescut cu peste 25% din 1961 pana in 2020.
Un alt factor important este imbatranirea populatiei. Pe masura ce creste speranta de viata, apare preocuparea pentru prevenirea sarcopeniei, pierderea masei musculare odata cu varsta.
Medicii recomanda azi un aport mai mare de proteine pentru persoanele peste 50 de ani
Medicii recomanda azi un aport mai mare de proteine pentru persoanele peste 50 de ani, de aproximativ 1–1.2 g/kg corp/zi, fata de vechea recomandare de 0.8 g/kg. Acest sfat medical bine-intentionat a fost insa preluat si amplificat de industria alimentara, devenind o moda generalizata.
Nu trebuie ignorat nici rolul economic si cultural al proteinelor. In multe societati, un consum ridicat de carne sau de produse „high-protein” a devenit un simbol al prosperitatii si performantei. Companiile alimentare au profitat de aceasta asociere, lansand mii de produse cu etichete care promit „energie” si „masa musculara”. In 2024, piata globala a produselor proteice a depasit 70 de miliarde de dolari, potrivit unui raport Market Research Future.
Totusi, pentru majoritatea adultilor, nevoia reala de proteine nu a crescut. Studiile arata ca un aport peste nivelul recomandat nu aduce beneficii suplimentare, iar excesul poate inlocui nutrienti esentiali precum fibrele si carbohidratii complecsi. In lipsa unei activitati fizice intense sau a unor conditii medicale speciale, organismul nu transforma proteina suplimentara in masa musculara, ci, de multe ori, o elimina sau o converteste in energie.
In concluzie, cresterea consumului de proteine reflecta mai mult o schimbare culturala decat o nevoie biologica. Dorinta de performanta, teama de imbatranire si marketingul agresiv au creat o adevarata „epoca a proteinelor”. Iar provocarea prezentului este sa gasim un echilibru intre aportul optim pentru sanatate si tentatia de a consuma „din abundenta” un nutrient deja suficient prezent in dieta noastra.
Comentează