Decizia poliției de a permite reînvierea marșului neonazist a provocat revoltă în rândul administrației locale și a societății civile, însă ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, a apărat hotărârea invocând libertatea de exprimare, relatează Mediafax.
Aproximativ 200 de persoane au participat sâmbătă la un marș neonazist în Suedia, reînviind controversatul „marș de la Salem” cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a uciderii skinhead-ului Daniel Wredström, în vârstă de 17 ani.
Wredström, un activist naționalist, a fost înjunghiat mortal în anul 2000 în timpul unei confruntări cu alți adolescenți, presupuși de origine imigrantă, în Salem, la periferia Stockholmului.
Crima a devenit un simbol al mișcărilor de extremă dreapta, inclusiv al celui mai mare grup neonazist din Suedia, Mișcarea de Rezistență Nordică.
Marșul de la Salem a avut loc anual între 2000 și 2011, dar s-a estompat treptat. În 2010, partidul naționalist de dreapta, Democrații Suedezi, a intrat și el în parlament.
Reluarea marșului a stârnit critici vehemente din partea politicienilor, inclusiv a prim-ministrului Ulf Kristersson.
Percepție
Aceasta este „o expresie a unor percepții abominabile și a unei viziuni teribile asupra umanității”, a spus el sâmbătă.
Kristersson a căutat, de asemenea, să liniștească publicul, adăugând că „nimeni nu ar trebui să-și facă griji pentru propria siguranță sau a altora, indiferent de religie sau etnie, indiferent dacă s-a născut aici sau are origini în alte părți ale lumii”.
Însă și alți politicieni și-au exprimat sprijinul pentru marș.
Gustav Kasselstrand, liderul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Suedia (AFS), care se întrunește în fața parlamentului și a fost distanțat public de Democrații Suedezi, a încurajat oamenii să participe înainte de demonstrație.
„Cred că este bine că suedezii își amintesc de suedezii uciși. Politicienii și jurnaliștii noștri cu siguranță nu vor face asta pentru noi”, a declarat el pe 15 noiembrie.
Mai mulți critici s-au întrebat de ce poliția a autorizat mitingul, inclusiv municipalitatea din Salem, care a făcut apel la decizie pe 3 decembrie.
În aceeași zi a avut loc și un contraprotest.
Ministrul suedez al Justiției, Gunnar Strömmer, a apărat decizia invocând dreptul la libertatea de exprimare.
„Avem o largă libertate de exprimare în Suedia și, în măsura în care ordinea și securitatea permit, chiar și cei care au opinii extreme și profund nepopulare au voie să demonstreze”, a declarat el pentru portalul Aftonbladet.
Comentează