Colegii minerilor care au stat ore în șir blocați în subteran au povestit momentele cumplite prin care au trecut încercând să-i salveze. Aceștia au declarat că au coborât în subteran și au săpat în pământ chiar și cu mâinile, cu tot ce au putut, numai ca să câștige lupta cu timpul și să își salveze tovarășii de muncă. Au reușit, în cazul a doi dintre ei. Pentru al treilea n-au mai putut face nimic și asta i-a îndurerat, deși sunt obișnuiți cu ideea morții de fiecare dată când intră în subteran. Sunt minerii-salvatori care au intervenit joi noaptea la mina de la Lupeni, unde trei ortaci fuseseră surprinși de o surpare. Istoviți, cu chipurile înnegrite, câțiva dintre ei au vorbit, vizibil marcați, de clipele îngrozitoare pe care le-au petrecut în adâncul minei încercând să-și salveze colegii: "La ce să ne gândim? La copii, la acasă... Toți avem copii, toți avem familii”, a spus unul dintre mineri pentru Digi 24.
"Noi suntem obișnuiți, că facem rutina zilnic”, răspunde el când e întrebat cât de greu i-a fost să coboare în subteran. "Pentru oricine putea să existe pericol”, adaugă minerul.
"Au fost momente dramatice”, povestește un alt tovarăș. "Cu ortaci de-ai noștri care strigau Ajutați-ne! Și noi ne luptam să ajungem la ei”, continuă el, cu lacrimi în glas. "Până la urmă, am reușit, da, dar din păcate, nu pentru toți a fost aceeași soartă. Din păcate pentru colegul pe care acuma l-am scos, nu s-a mai putut face nimic”, spune minerul cu tristețe.
Ce înseamnă pentru dvs astfel de accidente? vrea să știe reporterul. "O durere mare de tot”, mărturisește ortacul. "Dramatism, un efort, am folosit și mâinile...”, descrie el operațiunea. "Ne pare rău", adaugă și nu mai poate continua.