Obiectivul principal declarat de PSD la momentul intrării la guvernare, în iunie 2023, a fost protejarea puterii de cumpărare a populației vulnerabile, mai exact a pensionarilor și a salariaților cu venituri mici. Pentru prima dată în ultimii 5 ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a puterii de cumpărare în rândul cetățenilor. Conform Institutului Național de Statistică (INS), peste 11 milioane de români au înregistrat creșteri de venituri.
La un an distanță de la preluarea guvernării de către PSD, datele comunicate de INS arată creșteri a veniturilor pentru 11 milioane de români, printre care măriri de salarii, de pensii și alocații sociale, acordarea de vouchere precum cardul de alimente sau cel pentru încălzire, cât și reducerea inflației și stoparea creșterii prețurilor prin “cascada plafonărilor”.
În primul trimestru din 2024, România a înregistrat și o creștere economică de 1,8%, iar consumul privat a crescut cu aproape 10% în luna aprilie.
Pensii mai mari cu 13,8%
În primul trimestru al anului curent, puterea de cumpărare a pensionarilor din sistemul public de pensii a crescut cu peste 10%. Este rezultatul direct al creșterii pensiilor din luna ianuarie a acestui an, pensia medie lunară ajungând cu 13,8% mai mare în primul trimestru din 2024, comparativ cu trimestrul 4 din 2023, conform datelor INS. O nouă creștere mai este așteptată și în septembrie anul acesta, prin recalcularea tuturor pensiilor din România.
Salariul mediu a crescut cu 8%, depășind o mie de euro
Salariul mediu real a crescut cu aproape 8%, conform acelorași date publicate de INS, și vine ca urmare a măririi salariului minim brut pe țară din luna octombrie 2023 la 3.300 lei brut. Guvernul condus de Marcel Ciolacu va continua cu această măsură de creștere a salariului minim brut prin de mărirea de la 1 iulie 2024 la 3.700 lei brut.
Un efect direct al creșterii salariului minim este și majorarea salariului mediu din România, care este, în prezent, peste pragul de 1.000 de euro net.
Cascada plafonărilor dată de Guvernul Ciolacu a dus la scăderea inflației cu aproape 5 puncte procentuale
Creșterea puterii de cumpărare fost posibilă și pe fondul stabilizării prețurilor, prin măsurile de plafonare a prețurilor la energie și de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază, plafonarea prețurilor RCA și alte măsuri similare care au coborât inflația de la 10,3%, cât era în iunie 2023, la 5,1% în luna mai 2024.
Plafonările de prețuri la alimente de bază și energie rămân în topul măsurilor cu efect pozitiv în economie.
În martie, Guvernul a decis o nouă prelungire a plafonării prețului pentru 17 alimente de bază, până la 31 decembrie 2024. Introdusă pentru prima dată la 1 august 2023, măsura a stabilit cota de adaos comercial practicată de procesator la maximum 20% faţă de costul de producţie al produsului.
De asemenea, o nouă prelungire a Ordonanței plafonării prețurilor la gaze și energie a fost anunțată de Guvern pe 28 martie 2024 și este valabilă până la 31 martie 2025. Menținerea prevederilor Ordonanței pentru următorul an a venit și cu noi modificări în sprijinul consumatorilor. Până la 1 aprilie, producătorii români de gaze erau obligați să asigure resurse pentru consumul populației la prețul de 150 de lei/MWh, iar marja fixă a furnizorului a fost de 12 lei/MWh. Ulterior acestei date, conform noii legi, prețul de 150 de lei/MWh a scăzut la 120 de lei/MWh, iar componenta de furnizare a crescut de la 12 la 15 lei/MWh.
Comentează