DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Medicul decorat de Macron îl contrazice pe Voiculescu. Există în România o sub raportare sau o supra raportare voită a cazurilor de decese cauzate de Covid-19?

Facebook
radu lupescu

Medicul Radu Lupescu, decorat de preşedintele Franţei Emmanuel Macron pentru implicarea în lupta cu pandemia de Covid-19, îl contrazice într-o amplă postare pe Facebook pe fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu privind raportarea deceselor provocate de COVID. „Această polemică nu este una nouă, ci apăruse deja în primăvara și vara anului trecut, și nu doar în România”, spune medicul anestezist, care prezintă situația din alte țări.

La întrebarea „Există în România o sub raportare sau o supra raportare voită a cazurilor de decese cauzate de Covid-19?”, medicul spune că, dacă ne uitam la statisticile din alte țări, ar tinde să spună că nu. „Este clar că ar fi necesară o armonizare la nivel mondial pentru a pune punct polemicilor, pentru că inducerea ideii că instituțiile statului raportează greșit într-un sens sau în altul poate avea efecte nefaste la nivelul populației și scădea încrederea în instituțiile statului”, adăugă Radu Lupescu.

„A apărut în ultimele zile în presa din România o polemică în privința numărului de persoane decedate in urma pandemiei si raportarea lor. Spus simplu întrebarea esențială este dacă o persoană infectată cu Covid a decedat CU Covid sau DE Covid. Acesta polemică nu este una nouă, ci apăruse deja in primăvara si vara anului trecut, și nu doar în România. Să vedem care e situația în alte țări.

În Franța au fost reproșuri ba că se raportează prea puțini morți de Covid (pentru că persoanele decedate la domiciliu sunt contabilizate manual cu mare întârziere, certificatele de deces fiind trimise prin poștă), ba că se contabilizeaza prea multe persoane decedate de COVID (pentru ca Franța a raportat ca decese din cauza Covid toate persoanele decedate in casele de vârstnici în care cauza probabilă era Covid-19). De exemplu, dacă una sau două persoane care au fost testate pozitiv au decedat, dar intr-un scurt interval de țimp au decedat alte persoane in același cămin și acestea aveau simptome compatibile, au fost declarate (in Franța) ca fiind decedate din cauza Covid chiar dacă nu au fost testate.

In Belgia au fost incluse in statistici, mai ales la începutul pandemiei, toate persoanele decedate care aveau simptome compatibile Covid și pentru că... numărul de teste era insuficient.
Pe de alta parte, in anumite cazuri, din experiența mea, uneori este greu de declarat o singură cauză de deces. Un exemplu e o persoana cu o boala respiratorie cronică gravă care este testată pozitiv cu Covid. Alte exemple pot fi o aritmie cardiacă gravă sau un infarct, care poate surveni in cazul unor pacienți pozitivi si pot duce la decese, aceste patologii putând fi consecința Covid-19 sau apărute concomitent. În fond trebuie făcută distincția între cauzalitate și corelare. Este Covid cauza decesului, sau diagnosticul Covid a survenit concomitent cu decesul, cauza fiind alta? În unele cazuri este dificil de tranșat.
Pentru a aduce claritate în aceste legitime întrebări, OMS a făcut precizarea următoare: “În scopuri de supraveghere, o moarte atribuită COVID-19 este definită ca moartea rezultată dintr-o boală clinic compatibilă a unei persoane cu infecție probabilă sau confirmată cu virusul COVID-19, cu excepția cazului în care o altă cauză de deces care nu poate fi legată de COVID- 19 (de exemplu, traume) a fost stabilită în mod clar. Nu ar trebui să existe o perioadă de recuperare completă între boală și deces”. Această definiție, chiar dacă nu este 100% limpede, este, totuși, un reper.
Unul dintre modurile practicate actualmente pentru contabilizarea deceselor (macabră îndeletnicire!) este de a se lua in seamă excesul de mortalitate din ultimul an față de mortalitatea anilor anteriori.
Tabelele de mai jos contabilizează diferențele între numărul persoanelor declarate ca fiind decedate din cauza pandemiei si cele probabile. Această diferență este foarte mare in cazul multor țări, unele cu sisteme de sănătate reputate ca fiind bune. Bineînțeles, sunt si alte cauze de deces. De exemplu, în Romania, dar și in alte locuri, multe operații au fost amânate luni de zile si există temeri serioase că va fi o supramortalitate din alte cauze (cancer, boli cardiovasculare etc), pacienții neputând fi tratați corespunzător din cauza suprasolicitării spitalelor.
Să vedem și exemplele extreme: Rusia are un mod extrem de restrictiv de declarare a persoanelor decedate de Covid, numărând numai persoanele decedate la spital, care au avut mai multe teste pozitive și care au beneficiat de o autopsie care confirmă cauza principala a decesului ca fiind Covid-19. Acest mod de raportare explica de ce, când agenția Rosstat a declarat o supramortalitate de 228 de mii de morți la sfârșitul lunii decembrie, Rusia avea oficial doar 56000 de decese cauzate de Covid. Vice prim-ministrul Tatiana Golikova a recunoscut, la finalul anului 2020, că 81% din aceasta supramortalitate ar putea fi datorate pandemiei Covid și consecințelor ei, plasând de fapt Rusia in topul trei al țărilor cu numărul cel mai mare de persoane decedate din cauza pandemiei.
In primul tabel apare si Romania: diferența intre excesul de mortalitate raportat si cel “posibil cauzat de Covid” este de mai bine de 20 de mii, dar acest lucru nu este neobișnuit, pentru motivele de mai sus, situația fiind identică în multe țări. Modul de calcul fiind diferit de la o țară la alta, diferențe comparabile cu ale României se constată in cazul Poloniei, Cehiei, Bulgariei, Serbiei, Rusiei, dar si în cazul Austriei, Italiei, Spaniei, Olandei, Marii Britanii, SUA. A considera că un deces este un deces CU Covid sau un deces DE Covid este strict o chestiune medicală, care ține de metodologia de raportare, în România aprobată prin Ordinul Ministrului nr 570 din 6 Aprilie 2020. Există în România o sub raportare sau o supra raportare voită a cazurilor de decese cauzate de Covid-19? Dacă ne uitam la statisticile din alte țări aș tinde să spun că nu. Este clar că ar fi necesară o armonizare la nivel mondial pentru a pune punct polemicilor, pentru că inducerea ideii că instituțiile statului raportează greșit intr-un sens sau in altul poate avea efecte nefaste la nivelul populației si scădea încrederea in instituțiile statului.
În opinia mea, întrebarea relevantă la care trebuie să facă față un ministru al sănătății si aici este esența efortului organizatoric care trebuie făcut: cum să tratăm cât mai bine cât mai mulți pacienți Covid, fără să punem în pericol pacienții care nu sunt bolnavi de Covid dar au nevoie de intervenții si îngrijire în spitale.
In Franța operațiile curente s-au reluat rapid dupa primul val, ceea ce nu s-a întâmplat în totalitate în cazul României, cel mai probabil din pricina lipsurilor de infrastructură, de personal și de organizare. E regretabil că pierdem atâta energie în loc să ne concentrăm pe ceea ce contează în această situație critică: optimizarea tratamentelor pentru bolnavi și coeziunea națiunii în fața catastrofei sanitare”, scrie Radu Lupescu pe Facebook.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.