Medicul Radu Țincu, specialist în Terapie Intensivă și Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, critică proiectul legislativ privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, avertizând că relaxarea legislației ar putea transmite populației un mesaj greșit despre pericolul substanțelor psihoactive și ar putea îngreuna combaterea traficului. Într-un interviu acordat agenției Basilica, medicul atrage atenția asupra efectelor neurologice ale drogurilor, asupra riscurilor asociate camerelor de consum supravegheat și asupra creșterii consumului în rândul adolescenților. El susține, în același timp, că persoanele dependente trebuie tratate ca pacienți, nu stigmatizate sau condamnate moral.
Declarațiile vin în contextul controverselor provocate de o propunere legislativă depusă la Senat de Victoria Stoiciu, senatoare neafiliată, Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL), care propune înlocuirea răspunderii penale pentru deținerea drogurilor în vederea consumului propriu cu amenzi contravenționale.
Inițiativa, înregistrată la Senat pe 5 octombrie 2026, prevede amenzi de la 1.000 la 1.500 de lei pentru drogurile de risc și de la 1.500 la 3.000 de lei pentru drogurile de mare risc.
Radu Țincu: Lipsa unor limite cantitative ar putea îngreuna anchetele privind traficul
Una dintre principalele obiecții formulate de medic privește absența unor praguri cantitative care să permită delimitarea deținerii pentru consum propriu de deținerea în scopul comercializării.
„Când vorbim de o astfel de lege în care se dezincriminează posesia în vederea consumului, dar nu există niciun fel de cantități reglementate, chiar inițiatorii legii spun că nu se pun limite la cantități și autoritățile trebuie doar să identifice care din persoanele respective dețin acele droguri pentru trafic.
Acest lucru va face ca, indiferent de cantitatea de substanțe pe care o găsești asupra unei persoane, aceasta să nu poată fi încadrată la trafic, decât dacă există dovada clară că persoana respectivă a vândut acele substanțe, lucru care este de multe ori aproape imposibil de realizat”, a declarat Radu Țincu pentru Basilica.
Medicul consideră, astfel, că absența unor limite cantitative ar putea crea dificultăți suplimentare autorităților judiciare.
Avertisment privind efectele asupra creierului: Probleme de memorie, agresivitate și pierderea percepției realității
Din perspectivă medicală, Radu Țincu susține că inclusiv utilizarea ocazională a unor substanțe psihoactive poate produce efecte negative asupra sănătății și comportamentului.
„Chiar și un consum recreațional de substanțe psihoactive în studiile medicale publicate ne arată efecte negative asupra stării de sănătate, pornind de la efectele asupra creierului, cu reducerea capacității de atenție, memorie, cu afectarea gândirii critice, cu dezvoltarea unor tulburări de comportament, pornind de la agresivitate, pornind de la tulburări de percepție a realității, a timpului și a spațiului, asumarea unor riscuri care, în mod normal, în absența substanțelor psihoactive, persoana respectivă nu și le-ar fi asumat”, explică medicul.
Un alt punct controversat al proiectului îl reprezintă posibilitatea amenajării unor spații de consum supravegheat în unități sanitare, destinate persoanelor cu dependență diagnosticată.
Potrivit inițiatorilor, asemenea spații ar permite intervenția medicală în cazul supradozelor și ar reduce riscurile asociate consumului neasistat.
Radu Țincu privește însă critic această propunere, invocând atât mesajul transmis populației, cât și imposibilitatea cunoașterii exacte a compoziției drogurilor procurate de pe piața neagră.
„Odată ce se dorește înființarea unor camere de consum supravegheat, acest lucru îi va face pe oameni să înțeleagă că, dacă pot să-și cumpere drogurile de la un dealer și apoi să le consume la spitale, în niște camere amenajate, acest lucru înseamnă că respectivele substanțe nu au niciun fel de risc.
În același timp, mă întreb cum crede cineva că medicii vor accepta să supravegheze o persoană care și-a cumpărat droguri de pe piața neagră, neavând niciun fel de informație despre concentrație, despre compoziția acestor substanțe și noi vom supraveghea administrarea lor și vom interveni dacă apar complicații”, afirmă specialistul.
Medicul consideră că aceste necunoscute ar ridica probleme importante de siguranță și responsabilitate medicală.
„Oamenii vor înțelege că statul consideră că drogurile nu sunt periculoase”
Radu Țincu atrage atenția și asupra posibilelor consecințe psihologice și sociale ale modificării legislației, susținând că dezincriminarea ar putea fi interpretată de o parte a populației drept o confirmare că drogurile nu reprezintă un pericol major.
„În momentul în care o astfel de lege în care se dezincriminează posesia de substanțe interzise se realizează fără niciun fel de analiză a impactului pe care îl va avea asupra populației, a modului în care vor înțelege oamenii această dezincriminare.
Oamenii vor înțelege că, odată ce au fost dezincriminate drogurile, acest lucru înseamnă că statul consideră că ele nu sunt periculoase pentru sănătate”, avertizează medicul.
Specialistul respinge și argumentul potrivit căruia drogurile ar trebui tratate juridic mai permisiv pentru că alte substanțe care produc dependență, precum alcoolul și tutunul, pot fi comercializate legal.
El invocă problemele de sănătate publică asociate consumului acestor produse și susține că experiența României ar trebui să reprezinte un avertisment.
„Într-adevăr, este rușinos că ne aflăm pe primul loc la consumul de alcool, dar întrebarea este de ce am vrea să fim pe primele locuri și la consumul de cocaină, cannabis sau alte droguri care ar crește în consum odată ce se va realiza această liberalizare a pieței și se vor relaxa măsurile de restricționare a celor care doresc să consume”, afirmă Radu Țincu.
Consumul de droguri în rândul adolescenților și pericolul „etnobotanicelor”
Referindu-se la situația pacienților tratați în spitale, toxicologul susține că în ultimii ani a observat o creștere importantă a consumului de substanțe psihoactive, în special în rândul tinerilor.
O problemă aparte o reprezintă noile substanțe psihoactive, cunoscute popular drept „etnobotanice”, ale căror efecte pot fi imprevizibile și severe.
„Consumul de substanțe psihoactive a crescut foarte mult în ultimii ani. Avem o creștere a incidenței în rândul populației tinere, a adolescenților. Avem o creștere a incidenței consumului de substanțe noi psihoactive, așa-numitele etnobotanice, care sunt substanțe de sinteză chimică, care produc o afectare puternică a creierului.
Dezvoltarea dependenței apare foarte rapid. Sunt substanțe care, după câteva utilizări, deja determină dependență fizică și modifică structura sistemului nervos central”, susține medicul.
Potrivit acestuia, unele substanțe pot provoca manifestări severe de sevraj, care îi determină pe consumatori să își administreze repetat drogurile, inclusiv de mai multe ori în aceeași zi, pentru ameliorarea simptomelor.
Rolul familiei și al Bisericii. „Dependența este o boală, nu este o rușine”
Deși se opune dezincriminării, Radu Țincu insistă că persoanele care dezvoltă dependență nu trebuie stigmatizate, iar soluția presupune acces la tratament, sprijin familial și intervenție psihologică.
Medicul consideră că relațiile deficitare dintre părinți și copii pot favoriza apropierea adolescenților de anturaje în care consumul de droguri este prezentat ca o formă de integrare socială.
„De foarte multe ori, consumul de substanțe psihoactive la adolescenți apare printr-o relație defectuoasă cu familia, printr-o comunicare defectuoasă cu părinții și în acel moment tânărul recurge la anturaje pe post de familie-surogat, iar acele anturaje de multe ori le oferă acestora, dincolo de suportul psihoemoțional, și consumul de substanțe psihoactive”, explică specialistul.
În acest context, el consideră că Biserica poate contribui la prevenirea consumului prin consolidarea relațiilor familiale și prin oferirea unui sprijin spiritual persoanelor vulnerabile.
„Părinții trebuie să discute activ despre această problemă a drogurilor, fiind un flagel care se extinde extrem de rapid în populația tânără. De asemenea, copiii trebuie să aibă o comunicare deschisă și fără teamă cu părinții lor, în care să recunoască atunci când greșesc.
Dependența de substanțe psihoactive este o boală, nu este o rușine, nu este un defect moral, nu este o lipsă de voință. În momentul în care copilul suferă de o astfel de adicție, el trebuie să aibă curajul să vină și să-i spună părintelui, iar părintele să găsească împreună cu el, împreună cu personalul medical, soluții pentru a scăpa de această dependență”, declară Radu Țincu.
Medicul subliniază că teama de excludere socială și sentimentul de vinovăție îi pot împiedica pe consumatori să recunoască dependența și să solicite ajutor de specialitate.
„Faptul că ei sunt învinovățiți de societate, sunt învinovățiți de părinți, de prieteni pentru faptul că au dezvoltat o dependență, acest tip de comportament social îi face să nu recunoască faptul că au o dependență, să întârzie foarte mult prezentarea la medic și să nu accepte tratamentul de rușine și de teama excluderii sociale”, explică toxicologul.
Acesta consideră că Biserica poate avea un rol important în combaterea stigmatizării și în încurajarea persoanelor dependente să accepte tratamentul.
Patriarhia și Parchetul General se opun proiectului de lege
Interviul acordat de Radu Țincu agenției Basilica vine după ce Patriarhia Română a criticat public, joi, 8 octombrie, inițiativa legislativă.
Biserica Ortodoxă Română a transmis că orice modificare a legislației trebuie să urmărească în primul rând protejarea vieții, a sănătății și a tinerilor, avertizând că nicio schimbare legislativă nu trebuie să creeze impresia că folosirea drogurilor este lipsită de gravitate.
Patriarhia a subliniat, în același timp, că persoanele dependente au nevoie de compasiune, consiliere și sprijin pentru recuperare, nu de izolare și stigmatizare.
Vineri, 9 octombrie, și Parchetul General și-a exprimat opoziția față de proiect. Procurorul general Cristina Chiriac a transmis că diminuarea semnificativă a sancțiunilor penale nu reprezintă o soluție oportună în actualul context, avertizând asupra riscului slăbirii instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor.
