România este pe cale să devină principalul producător de gaz al Uniunii Europene, prin proiectul său din Marea Neagră, Neptun Deep. Cu un an înainte de începerea exploatării, însă, protecția sitului împotriva unor probabile atacuri rusești este pusă sub semnul întrebării.
Neptun Deep va face din România principalul producător de gaze din UE
Începerea extracției de gaze din proiectul Neptun Deep, prevăzută pentru 2027, ar trebui să propulseze România în fruntea producătorilor europeni. Situl, situat în Marea Neagră, urmează să își crească treptat capacitatea până la dublarea producției anuale de gaz natural a țării. Izolat la 170 de kilometri de coastele românești, zăcământul operat de Romgaz și OMV Petrom, o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, apare ca o țintă ideală /pentru Rusia/.
„Cel mai probabil scenariu este ca Neptun Deep să fie atacat de Rusia. Acest proiect concurează direct exporturile sale de gaz către Europa”, explică Oana Popescu-Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center.
Atacuri cu drone, sabotaje ale cablurilor submarine… Amenințările actuale de război hibrid sunt dificil de gestionat pentru navele românești învechite, concepute în anii 1980. „România s-a pregătit pentru atacuri convenționale. Dar un atac deschis al Rusiei asupra unei infrastructuri a unui stat membru NATO pare puțin probabil, comparativ cu un atac hibrid, care este mult mai probabil”, analizează fostul general Cătălin Mihalache.
Detectarea dronelor
Pentru a se adapta, România intenționează să achiziționeze, prin fondul european SAFE, noi radare capabile să detecteze obiecte mici și sisteme antidronă. Contractele vor fi însă semnate abia la sfârșitul lunii mai.
„Nu este încă imposibil, dar deja este târziu”, observă Oana Popescu-Zamfir. Pentru că simpla plasare a comenzilor nu este suficientă: urmează timpul necesar producției sistemelor și instruirii personalului. Termenul, cu un an înainte de punerea în funcțiune, este foarte strâns.
Pentru operațiuni în larg, marina română dispune de trei fregate, câteva corvete și nave de atac rapid. O corvetă turcească de nouă generație, din clasa Hisar, echipată cu radare și sonar moderne, urmează să fie livrată la sfârșitul verii. Tunuri antidronă ar trebui instalate până la sfârșitul anului la bordul a două fregate.
Lipsa navelor
Efectivele actuale nu sunt însă suficiente pentru a acoperi cei 25.000 km² ai zonei economice exclusive a României – aproximativ suprafața totală a Bretaniei. Lipsa navelor complică organizarea unor patrule regulate în jurul Neptun Deep.
Ministerul român al apărării ia în calcul solicitarea sprijinului Turciei și Bulgariei. Din începutul anului 2024, un acord de cooperare militară leagă cele trei țări vecine de la Marea Neagră pentru a combate minele plutitoare. „Toate trei manifestă un interes tot mai mare pentru extinderea acestui acord la protejarea infrastructurilor critice maritime”, observă George Scutaru, directorul general al New Strategy Center.
Nave ale unor companii americane încă operează în zona aflată în construcție, pentru a fora puțurile de extracție. „Dar când vor pleca la începerea exploatării, nu va mai rămâne decât pavilionul românesc. Va fi mult mai simplu pentru ruși să lanseze un atac”, se îngrijorează Oana Popescu-Zamfir.
Sursa: LesEchos, în traducerea Rador Radio România
Comentează