România a fost nevoita, dupa aderarea la NATO, nu numai sa se adapteze, dar sa faca fata si schimbarilor survenite în cadrul Aliantei, a precizat Melescanu, comparând efortul Bucurestiului cu urcarea într-un tren în mers. "Am facut efortul de a ne urca într-un tren care nu statea într-o gara, care mergea si el si cunoastea transformari foarte importante. Deci a fost un dublu efort. A trebuit sa facem efortul sa ne urcam în tren, dar sa si alergam dupa el pentru a nu pierde tempo-ul", a declarat directorul SIE, la conferinta "Profilul României în NATO la 10 ani dupa integrare", organizata la Parlament.
Prin urmare, prima lectie pe care NATO ar putea sa o învete de la România este capacitatea "de a se adapta din mers" si, mai ales, disponibilitatea manifestata în permanenta "de a actiona si de a maximaliza eficienta actiunii noastre în cadrul organizatiei", a spus Melescanu.
Cea de-a doua lectie pe care NATO ar putea s-o învete "foarte bine de la noi" ar fi "sa internalizeze nevoile de securitate de pe frontierele sale exterioare cu aceeasi seriozitate si promptitudine cu care România a internationalizat nevoile de securitate ale Aliantei ca actor global", a explicat directorul SIE.
"Daca noi am fost capabili sa internalizam nevoia de a participa cu forte, cu trupe în locuri îndepartate de patria mama, eu cred ca ar fi un lucru deosebit ca si NATO sa învete sa internalizeze preocuparile pe care România, ca si alte tari de frontiera, le are în regiune. De aceea, o adoptare rapida a unui plan de contingenta referitor la România, Bulgaria, Turcia, Grecia, tari care suntem în aceasta zona de turbulenta ar fi probabil unul dintre cele mai importante obiective si idei pe care Alianta le-ar putea pune în aplicare", a mai spus Melescanu.
Referitor la criza din Crimeea, Teodor Melescanu a precizat ca reprezinta "un semnal de îngrjorare", dar si "o indicatie foarte clara" ca Alianta trebuie sa se gândeasca la modul în care se adapteaza la noile sfidari la adresa securitatii.
Comentează