Premium
Propunerea este una dintre primele ale noii majorităţi și a declanşat imediat o serie de polemici. Guvernul Meloni intenționează să majoreze plafonul de utilizare a numerarului la 10 mii de euro (actualul prag fiind de 2000 de euro). Noul curs a fost inaugurat de Liga Nordului care, ieri dimineață, a depus deja proiectul de lege, o ''propunere de bun simț – aşa cum l-a definit vicepremierul și ministrul infrastructurii Matteo Salvini, în conformitate cu programul centrului-dreapta și cu alte țări europene''. În discursul său din faţa Senatului, ca răspuns la declarațiile de încredere, Giorgia Maloni confirmă intențiile majorității sale pe această temă: ''Vom modifica plafonul pentru tranzacțiile în numerar, sunt de acord cu ministrul PD, Padoan'', explică premierul, care urmează regula ''penalizează-i în primul rând pe cei mai săraci'', reamintind: ''Germania și Austria nu au un plafon pentru tranzacțiile în numerar'', observă Meloni. "Voi spune clar - a spus premierul, subliniind bine cuvintele - nu există nicio corelație între valoarea plafonului operațiunilor în numerar și expansiunea economiei subterane. Sunt țări în care nu există plafon și evaziunea este foarte scăzută" afirmă, subliniind că afirmaţia nu-i aparţine, acestea fiind ''cuvintele lui Piercarlo Padoan, ministru în guvernele Renzi și Gentiloni'', relatează Rai News preluat de Rador.
Suficient pentru a redeschide dezbaterea, pe tema veche și aprinsă care porneşte de la plafonul pentru operațiunile în numerar și ajunge la ''noul pact fiscal'', inclusiv impozitul unic, reforma IRPEF și lupta împotriva marilor evazioniști fiscali. Forza Italia intervine şi încearcă să calmeze spiritele adăugând că,''plafonul pentru operațiunile în numerar nu este o prioritate guvernamentală, iar acest lucru este demonstrat de faptul că premierul Giorgia Meloni nu a menționat subiectul în discursul său programatic. Doar ulterior, în replică, a răspuns pur și simplu la o solicitare din partea opoziției privind proiectul Ligii Nordului'', explică vicepreședintele Camerei, Giorgio Mule. ''Despre plafonul pentru operațiunile în numerar se va discuta în legea stabilității bugetare pentru 2023; la următorul Consiliu de Miniștri principalele probleme vor fi facturile, prețurile mari și inflația'', a conchis el.
Numai că opoziţia insistă: ''Este o propunere pe care nu o împărtășim în niciun fel, este în totală contradicție cu ceea ce s-a hotărât în ultimii ani în Italia și în majoritatea țărilor europene cu scopul reducerii graduale a utilizării numerarului pentru o mai bună trasabilitate a plăților și în favoarea luptei împotriva economiei subterane'', a spus Antonio Misiani, de la Partidului Democrat. Iar senatorul PD Carlo Cottarelli, continuă discursul colegului: ''Majorarea plafonului de utilizare a numerarului la 10.000 de euro ar fi un semnal rău. La fel cum ar fi şi o nouă amnistie fiscală. Evaziunea fiscală continuă să fie o problemă extrem de serioasă''.
Liderul M5S, Giuseppe Conte avertizează asupra revenirii modei servietelor diplomat, deoarece ridicarea plafonului pentru operațiunile în numerar înseamnă ''a-i răsplăti pe cei care fac plăți cu 10 mii de euro de bancnote transportate într-o servietă'', spune Conte precizând că nu e vorba despre oameni săraci, pentru că ''de obicei'' aceştia nu umblă cu 10 mii de euro cash în buzunar. Apoi, într-un interviu acordat publicaţiei La Stampa, Conte comentează: ''Motto-ul guvernului nu mai este „nu-i deranja pe cei care vor să facă ceva”, ci „nu-i deranja pe cei care vor să se dedice lumii interlope”.
Cu toate acestea, problema rămâne controversată nu numai în Italia, ci și în alte țări europene. Cele mai stricte reguli sunt prevăzute în Grecia, ţară care a fixat un plafon de 500 de euro, în timp ce Franța prevede un prag de 1.000 de euro pentru rezidenți, care se ridică la 15.000 pentru nerezidenți. Plafon tot de o mie de euro în Portugalia, în timp ce Spania admite 2.500 de euro cash pentru rezidenți și 15.000 de euro pentru nerezidenți. În Belgia, limita este de 3.000 de euro pentru tranzacțiile comerciale. Printre țările UE care nu prevăd limitări se numără Germania, unde persoanele care fac plăţi ce depăşesc 10 mii de euro cash, trebuie să prezinte un act de identitate.
Banca Centrală Europeană analizează de ceva vreme introducerea unui euro digital, un mijloc de plată menit să completeze (fără să înlocuiască) numerarul și să elibereze domeniul criptomonedelor. ''Ar fi un mijloc de plată digital sigur, ușor de utilizat și cu costuri reduse, aşa cum este numerarul în prezent. Ar putea fi folosit gratuit în întreaga zonă euro pentru tranzacții de plată esențiale'', explică BCE. Între timp, guvernul Meloni lucrează la programul său economic care are o direcție clară: reducerea deficitul bugetar cu 5 puncte până la sfârșitul legislaturii, creșterea plafonului operațiunilor în numerar (încă de la următoarea lege a bugetului, când vor fi revizuite şi veniturile de cetăţenie) şi extinderea impozitului unic. În plus, se confirmă intenția de modificare a PNRR: ''Noi am afirmat un lucru foarte clar – a amintit Meloni – nu am spus că planul trebuie rescris și modificat. Însă articolul 21 permite să se facă ajustări în baza unor scenarii modificate''. Iar scenariul, atât politic cât și economic, s-a schimbat mult.
