Premium
Jurnalistul Radu Tudor i-a scris luni preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare prin care îi cere să repare "lucrul prost făcut de Băsescu". Radu Tudor îi cere preşedintelui să scoată presă de la capitolul "vulnerabilităţi" din Strategia Naţională de Apărare. Propunerea este susţinută şi de premierul Victor Ponta. La doar câteva ore după scrisoarea lui jurnalistului de la Antena 3, către Iohannis pleacă o altă scrisoare deschisă, de această dată de la un membru CNA.
Vezi şi: Radu Tudor ii scrie lui Klaus Iohannis: Reparati lucrul prost facut / UPDATE
Valentin Jucan, membru CNA, îi cere lui Iohannis să ignore solicitatea lui Radu Tudor şi să menţină presa pe lista "vulnerabilităţilr la adresa securităţii naţionale", deşi recunoaşte că această situaţie nu este onorabilă.
Vă prezentăm scrisoarea integrală redactată de Valentin Jucan:
"DOMNULUI KLAUS WERNER IOHANNIS
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
SCRISOARE DESCHISĂ
București, 23 februarie 2015
Domnule Președinte,
Recent, unul dintre jurnaliștii de vârf ai postului de televiziune Antena3, domnul Radu Tudor, s-a adresat Dumneavoastră prin intermediul unei scrisori deschise, solicitându-vă ca viitoarea Strategie Națională de Apărare - SNAp să elimine mass media din categoria vulnerabilități (punctul 6.2). Este evident faptul că o astfel de mențiune negativă la adresa presei nu este onorabilă. Din păcate, însă, este o stare de fapt care este confirmată atât din interiorul României, prin instituțiile sale, cât și din afara țării, prin vocea Comisiei Europene.
Scurta analiză pe care o supun atenției Dumneavoastră are ca principal subiect independența justiției, componentă a securității naționale.
Consider că raționamentul principal care a dus la includerea mass mediei în zona vulnerabilităților la adresa securității naționale a României este tocmai schimbarea direcției de interes a presei, de la informarea corectă a publicului și informarea corectă în legătură cu actul de justiție, la acțiuni de dezinformare a publicului și presiuni asupra magistraților și procurorilor, conjugate cu atacuri la adresa principalelor instituții de drept ale statului: Curtea Constituţională a României-C.C.R., Consiliul Superior al Magistraturii-C.S.M. sau Înalta Curte de Casație și Justiție. Toate aceste ultime acțiuni au avut ca mobil interesul politic sau privat al unor proprietari de trusturi de presă. La această destabilizare a sistemului judiciar românesc a participat și Consiliul Național al Audiovizualului care a ales să nu reacționeze în fața acestor atacuri la justiție, provenite de la o parte importantă din mass media.
Dacă este analizată perioada 2012 - prezent, se constată că Plenul C.S.M. a adoptat 24 Hotărâri care confirmă tot atâtea sitații exterm de grave în care o parte din mass media a afectat independența justiției.
Aceste hotărâri sunt completate de observațiile care se regăsesc în toate Rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare-M.C.V., anume că o parte a presei exercită presiuni la adresa magistraților, procurorilor și la adresa unor instituții ale statului.
De subliniat este și Raportul Final al Echipei OSCE, publicat în 16 ianuarie 2013, raport care indică cu maximă claritate modul în care, pe de o parte, "mass media și afilierea politică din ce în ce mai pronunțată (...) a preferat să devină un instrument la dispoziția partidelor politice", iar pe de altă parte modul în care C.N.A., prin majoritatea politică a membrilor, a evitat aplicarea legii. Raportul OSCE indică postul Antena3 și proprietarul acestuia - Dan Voiculescu, ca principale surse ale atacurilor la adresa justiției. Același lucru, în mare parte, se regăsește în Hotărârile C.S.M. dar și în cele 855 sesizări adresate C.N.A. la care nici până acum nu s-a transmis vreo rezoluție.
În ceea ce privește relaționarea C.S.M. - C.N.A., deși între aceste două instituții există un protocol de colaborare care are ca obiect tocmai abordarea acelor subiecte provenite din mass media și care vulnerabilizează actul de justiție, C.N.A., prin componența politizată excesiv în ultimii doi ani, a refuzat să își ducă la îndeplinire rolul de reglementator în spațiul audiovizual. Acest fapt a dus la menționarea negativă a Consiliului atât în raportul OSCE cât și în rapoartele M.C.V. din ultimii ani. Așadar, dacă acceptăm faptul că C.N.A. ar fi trebuit să acționeze conform legii atunci când o parte a presei organiza campanii de discreditare a justiției, pasivitatea Consiliului poate fi considerată o vulnerabilitate la adresa securității naționale.
Domnule Președinte,
Simpla retragere a menționării negative a mass mediei din S.N.Ap nu duce automat și la dispariția fenomenului în discuție. Cu atât mai puțin credibilă este această propunere cu cât ea vine din partea Antena3.
Consider că o discuție despre eliminarea influențelor politice sau personale asupra presei trebuie să pornească și de la măsuri care să sprijine independența mass mediei. Măsuri fiscale ca reducerea TVA sau reducerea impozitului pe venit în domeniul presei pot oferi ocazia redresării presei din România.
Așadar, cu respect, vă solicit, domnule Președinte, păstrarea în S.N.Ap a mențiunii referitoare la mass media. De asemenea, o dezbatere publică în legătură cu reformarea din temelii a C.N.A. - implicit a membrilor săi, consider că este obligatorie în contextul pasivității cu care instituția tratează atacurile la adresa independenței justiției.
Cu respect,
Valentin-Alexandru JUCAN
membru al
Consiliului Național al Audiovizualului"
