Premium
Dialog, atenţie, înţelegere, unitate. Sunt liniile directoare spre care Congregaţia pentru Doctrina Credinţei îi îndeamnă pe episcopii din Statele Unite să procedeze pentru discuţiile lor asupra formulării unei politici naţionale "pentru a înfrunta situaţia catolicilor aflaţi în funcţii publice care susţin legislaţia care permite avortul, eutanasia sau alte rele morale". Dicasterul a trimis o scrisoare, semnată de cardinalul prefect, Luis Francisco Ladaria, preşedintelui Conferinţei Episcopale Nord-Americane (USCCB), José Horacio Gomez, în care afirmă că orice discuţie despre temă "ar trebui să fie contextualizată în cadrul mai amplu al demnităţii de a primi Împărtăşania din partea tuturor credincioşilor, şi nu din partea unei singure categorii de catolici, reflectând obligaţia lor de a conforma propria viaţă cu întreaga evanghelie a lui Isus Cristos în timp ce se pregătesc să primească sacramentul". "Ar fi derutant - scrie cardinalul în scrisoare - dacă o astfel de declaraţie ar da impresia că avortul şi eutanasia constituie singure unicele probleme grave ale învăţăturii morale şi sociale catolice care cer intervenţia Bisericii", transmite ercis.ro
Magisteriul cardinalului Ratzinger
Scrisoarea lui Ladaria este datată la 7 mai 2021 şi vine ca răspuns la o scrisoare trimisă la rândul său de Gomez, la 30 martie, pentru a informa Congregaţia pentru Doctrina Credinţei că episcopii din SUA se pregăteau să elaboreze un astfel de document, ca urmare a unor polemici referitoare la noul preşedinte al Statelor Unite, Joe Biden, şi sprijinul său pentru politici pro-choice. Cardinalul mulţumeşte pentru informarea primită şi, mai ales, pentru intenţia din partea preşedintelui episcopatului de a trimite schiţa documentului "pentru o revizuire informală înainte de prezentarea sa corpului episcopilor pentru vot". După aceea, cardinalul răspunde la cererea ca Dicasterul să pună la dispoziţie o copie a scrisorii trimise în 2004 de fostul cardinal prefect, Joseph Ratzinger, fostului cardinal Theodore McCarrick despre aceleaşi teme. Documentul semnat de Ratzinger era "sub forma unei scrisori private adresate episcopilor" şi viitorul pontif a stabilit că "aceste principii nu erau destinate publicării"; de aceea, explică Ladaria, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei va continua să respecte această dorinţă.
În acelaşi timp, cardinalul recunoaşte că principiile conţinute în scrisoare pot să fie de ajutor pentru episcopi în redactarea documentului lor, însă ele "ar trebui să fie discutate numai în contextul Notei doctrinale autoritare" din 2002, cu titlul "Despre unele probleme referitoare la participarea catolicilor la viaţa politică". Text care precede "comunicarea personală" a cardinalului Ratzinger.
Vizita ad limina a episcopilor din SUA în 2004
De fapt, se aminteşte în scrisoarea cardinalului Ladaria că problema despre politicienii catolici "care susţineau aşa-numitul «dreptul de a alege» avortul" a apărut în timpul vizitelor ad limina ale episcopilor din SUA în 2004. "Când Nota doctrinară a fost discutată în timpul acestor vizite ad limina - scrie cardinalul -, era clar că exista o lipsă de acord cu privire la problema comuniunii între episcopi. În acel timp, dezvoltarea unei politici naţionale nu era în consideraţie, iar cardinalul Ratzinger a oferit principii generale despre primirea demnă a Sfintei Împărtăşanii cu scopul de a-i asista pe ordinariii locali din Statele Unite în raporturile lor cu politicienii catolici pro-choice în jurisdicţiile lor". Deci, afirmă prefectul, comunicarea cardinalului Ratzinger furnizează învăţătura magisteriului despre fundamentul teologic pentru orice iniţiativă referitoare la problema primirii demne a Sfintei Împărtăşanii".
A-i ajuta pe episcopi să menţină unitatea
Aceeaşi problema a reapărut, după cincisprezece ani, în timpul seriei de vizite ad limina făcute de episcopii din Statele Unite la Papa Francisc. Cu acea ocazie, se evidenţiază în scrisoare, congregaţia a sfătuit "să se întreprindă un dialog între episcopi pentru a proteja unitatea Conferinţei Episcopale în faţa dezacordurilor cu privire la această temă controversată". "Formularea unei politici naţionale" a fost sugerată atunci numai în cazul în care ea ar fi putut "să-i ajute pe episcopi să menţină unitatea". De fapt, CDC avertizează cu privire la riscul ca "această politică, dată fiind natura sa potenţial controversată", ar putea să aibă efectul opus şi să devină "mai degrabă o sursă de discordie decât de unitate în cadrul episcopatului şi al celei mai mari Biserici din Statele Unite".
Sprijinul dat legislaţiilor pro-choice incompatibil cu învăţătura catolică
Unitatea Bisericii este obiectivul principal. De aceea sugestia Dicasterului este aceeaşi de atunci: a dialoga. Un dialog care trebuie format şi făcut "în două faze", mai întâi între episcopii înşişi, şi după aceea între episcopi şi politicienii catolici pro-choice în jurisdicţiile lor. Între episcopi, "în aşa fel încât ei să poată concorda drept Conferinţă că sprijinul dat legislaţiei pro-choice nu este compatibil cu învăţătura catolică", în lumina deja menţionatei Note doctrinare, care afirmă că creştinii sunt chemaţi "să nu fie de acord cu o concepţie despre pluralism în cheie de relativism moral, nocivă pentru însăşi viaţa democratică, viaţă care are nevoie de fundamente adevărate şi solide, adică, de principii etice care prin natura lor şi prin rolul lor de fundament al vieţii sociale nu sunt «negociabile»". Episcopii, scrie Ladaria, ar trebui să afirme ca o Conferinţă că "aceia care sunt direct implicaţi în organele legislative au obligaţia gravă şi clară de a se opune oricărei legi care atacă viaţa umană".
Dialog între episcopi şi politicieni
Ajungând la acest "acord", se trece la faza a doua, adică la un colocviu direct cu ordinariii locali care, la rândul lor, ar trebui, în cadrul propriilor jurisdicţii, să ajungă la acei politicieni şi să dialogheze cu acei politicieni care adoptă poziţii pro-choice, în aşa fel încât "să înţeleagă natura poziţiilor lor şi înţelegerea învăţăturii catolice din partea lor".
Odată încheiate aceste două faze de dialog "amplu şi senin", episcopatul catolic din SUA s-ar afla "în faţa misiunii dificile de a discerne cel mai bun mod pentru Biserica din Statele Unite să mărturisească responsabilitatea morală gravă a funcţionarilor publici catolici de a proteja viaţa umană în toate fazele sale". Apoi, dacă s-ar decide să se formuleze o politică naţională despre primirea Împărtăşaniei, această declaraţie - recomandă CDC - ar trebui "să exprime un adevărat consens al episcopilor cu privire la această problemă", dat fiind că orice dispoziţie despre temă "respectă drepturile fiecărui ordinariu în dieceza sa şi prerogativele Sfântului Scaun".
De aici invitaţia de a face "orice efort" pentru a dialoga cu Conferinţele Episcopale din alte ţări "pentru că această politică este formulată atât pentru a învăţa unii de la alţii, cât şi pentru a proteja unitatea în Biserica universală".
