Mesajul transmis de Iohannis la Bruxelles, în contextul războiului: 'Protecţia infrastructurii critice devine o prioritate de vârf'

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, unde a evidenţiat rolul cheie al României în facilitarea exporturilor de cereale din Ucraina, arătând că, în actualul context geopolitic, protecţia infrastructurii critice devine o prioritate de vârf.

"În ceea ce priveşte securitatea alimentară, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat rolul cheie al României în facilitarea exporturilor de cereale din Ucraina, până în prezent peste 5,2 milioane de tone de cereale tranzitând ţara noastră pentru a ajunge pe piaţa internaţională. Totodată, preşedintele României a arătat că, în actualul context geopolitic, protecţia infrastructurii critice devine o prioritate de vârf, salutând în acest sens propunerea Comisiei Europene pentru o abordare coordonată în vederea consolidării rezilienţei infrastructurii critice", a informat Administraţia Prezidenţială, printr-un comunicat citat de Agerpres.

Potrivit comunicatului, şeful statului s-a referit la recentele escaladări ale războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, prin atacuri asupra civililor şi infrastructurii critice, anexarea ilegală a celor patru regiuni, decretarea mobilizării parţiale, arătând că acestea reprezintă dovezi suplimentare ale comportamentului "iresponsabil" al Federaţiei Ruse, care a trecut la un alt nivel şi care reclamă un răspuns comun, unit şi puternic din partea Uniunii Europene şi o coordonare transatlantică solidă.

Preşedintele a reiterat susţinerea României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi a subliniat importanţa de a menţine sprijinul pentru această ţară atât timp cât este nevoie, pe toate planurile. În acest sens, şeful statului a salutat deciziile recente privind înfiinţarea unei misiuni de asistenţă militară pentru Ucraina şi continuarea sprijinului printr-o nouă tranşă a Facilităţii Europene pentru Pace, ca măsuri concrete de răspuns la nevoile acute ale acestei ţări. Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru asigurarea în continuare a sprijinului financiar adecvat pentru Ucraina, pe baza unei abordări structurate şi previzibile.

Şeful statului a atras atenţia şi asupra implicaţiilor acţiunilor "iresponsabile" ale Federaţiei Ruse asupra securităţii altor parteneri din regiune, cu precădere asupra Republicii Moldova, pledând pentru continuarea demersurilor europene în vederea consolidării rezilienţei acestora.

El a evidenţiat şi importanţa menţinerii presiunii asupra Federaţiei Ruse prin toate mijloacele disponibile, salutând măsurile restrictive deja adoptate şi exprimând sprijinul pentru unele noi, cu scopul de a eroda capacitatea şi voinţa politică de a continua războiul. Preşedintele a reiterat că România este un susţinător puternic al eforturilor la nivel internaţional pentru asigurarea răspunderii pentru toate crimele grave comise în Ucraina.

Cu privire la Belarus, Iohannis a subliniat necesitatea transmiterii unui mesaj clar şi coordonat privind răspunsul puternic care va fi formulat de Uniunea Europeană în cazul contribuţiei acestui stat la escaladarea agresiunii împotriva Ucrainei.

Consiliul European a condamnat în termenii cei mai fermi recentele atacuri ale Federaţiei Ruse cu rachete şi drone împotriva civililor şi infrastructurii civile din Ucraina, precum şi acţiunile la centrala nucleară ucraineană Zaporojie. Liderii europeni au reiterat condamnarea neechivocă şi respingerea fermă a anexării ilegale de către Federaţia Rusă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina, arătând că, la fel ca în cazul Crimeii şi al Sevastopolului, UE nu va recunoaşte niciodată această anexare ilegală.

Liderii europeni şi-au reafirmat şi sprijinul deplin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, precum şi dreptul acestei ţări de a recâştiga controlul deplin asupra tuturor teritoriilor ocupate, în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.

Crimele de război comise împotriva ucrainenilor cu privire la care există tot mai multe dovezi, precum şi distrugerea continuă a infrastructurii civile au fost calificate de liderii europeni drept "încălcări grave" ale dreptului internaţional şi a fost reiterat, în cadrul reuniunii, angajamentul ferm al Uniunii Europene de a trage la răspundere Federaţia Rusă, împreună cu toţi autorii şi complicii.

Şefii de stat şi de Guvern au afirmat că UE este pregătită să consolideze în continuare măsurile restrictive împotriva Federaţiei Ruse şi au subliniat importanţa de a asigura implementarea eficientă şi prevenirea eludării măsurilor deja adoptate, a mai menţionat Administraţia Prezidenţială.

Consiliul European a reiterat şi hotărârea de a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie, prin sprijin politic, militar şi financiar puternic, şi de a intensifica răspunsul umanitar, în special în vederea pregătirii pentru iarnă. Au fost evocate şi deciziile recente privind misiunea de asistenţă militară a UE în sprijinul Ucrainei, precum şi creşterea în continuare a asistenţei prin Facilitatea Europeană pentru Pace.

Conform comunicatului Administraţiei Prezidenţiale, Consiliul European a solicitat acordarea tranşei de 3 miliarde de euro de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina şi a invitat Comisia Europeană să prezinte o soluţie mai structurală pentru acordarea de asistenţă acestei ţări.

Consiliul European a discutat şi despre guvernanţa şi finanţarea eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei, inclusiv despre reforme, invitând Comisia Europeană să prezinte opţiuni privind utilizarea activelor îngheţate în acest scop.

Consiliul European a solicitat autorităţilor din Belarus să nu mai faciliteze războiul de agresiune al Federaţiei Ruse, prin permiterea utilizării teritoriului său de către forţele armate ruse şi prin acordarea de sprijin armatei ruse, arătând că UE rămâne pregătită să acţioneze rapid prin adoptarea de sancţiuni suplimentare pentru Belarus, dacă va fi necesar.

Liderii europeni au arătat că Federaţia Rusă, prin utilizarea alimentelor ca armă în războiul său împotriva Ucrainei, este singura responsabilă pentru criza globală a securităţii alimentare. A fost evidenţiată importanţa culoarelor de solidaritate UE-Ucraina şi a fost exprimat sprijinul pentru extinderea Iniţiativei ONU privind Grânele la Marea Neagră dincolo de perioada actuală, care se încheie în noiembrie.

Consiliul European a condamnat cu fermitate actele de sabotaj împotriva infrastructurii critice, precum cele împotriva conductelor Nord Stream. Consiliul a solicitat statelor membre să îşi intensifice eforturile şi cooperarea, inclusiv cu Comisia Europeană şi alţi actori relevanţi, încurajând avansarea rapidă a lucrărilor cu privire la propunerea recentă de recomandare referitoare la o abordare coordonată pentru rezilienţa infrastructurii critice.

Totodată, Consiliul European a condamnat sprijinul oferit Federaţiei Ruse de către autorităţile din Iran, solicitând încetarea acordării acestuia, şi a salutat sancţiunile UE împotriva Iranului adoptate vineri.