România se confruntă cu o formă de „represiune financiară”, atrage atenția economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, care explică cum inflația este folosită de stat pentru a-și regla dezechilibrele, în timp ce populația suportă costurile. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Viitorul sistemului financiar în noul context național și global – Riscuri, Oportunități și Ancore”.
„Mă rog, nu prea s-a vorbit în România, dar se întâmplă. Mă refer la represiunea financiară”, a spus Codîrlașu. Economistul definește fenomenul simplu: „Represiunea financiară înseamnă utilizarea inflației de către guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie.”
Atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează, diferența este acoperită prin împrumuturi și prin bani noi introduși în economie. „Când guvernul înregistrează un deficit de 9,3% din PIB, acest procent reprezintă practic «bani tipăriți»”, explică economistul.
Procesul funcționează astfel: guvernul emite obligațiuni de stat, banii intră în agregatul monetar M3, capitalul suplimentar caută să cumpere bunuri și servicii, iar rezultatul este presiune inflaționistă. „Prin inflație, omul nu simte când i se iau banii”, adaugă Codîrlașu.
Dobânzi sub inflație: pierdere reală pentru economisitori
Dobânzile reale negative reprezintă un alt instrument al represiunii financiare. „Avem inflație de 10% și dobânzi de sub 7%. Asta înseamnă iluzie monetară. Cei care bagă bani acolo primesc o dobândă, dar dobânda aia nu acoperă pierderea de putere de cumpărare luată prin inflație.”, potrivit HotNews.
Titlurile de stat și depozitele bancare oferă dobânzi nominale pozitive, dar reale negative, astfel că economisitorii pierd în fața inflației.
Cum se protejează investitorii
Cei care știu cum să gestioneze riscul aleg alte instrumente: „Equity asigură o protecție la inflație. Real Estate asigură o protecție la inflație. Aurul asigură o protecție la inflație. Și mai nou, Bitcoin asigură o protecție la inflație.”
Pentru investitorul mic, însă, situația e diferită: „Pentru investitorul mic, el contribuie cu economiile lui, la reducerea deficitelor. (…)”
Statul absoarbe capitalul privat
Codîrlașu atrage atenția asupra fenomenului de crowding-out: „Dacă ne uităm la fondurile de pensii, peste 65% din portofoliile lor sunt în titluri de stat. Sistemul bancar are, de asemenea, câteva 25–27% din bilanț în titluri de stat. Aceasta înseamnă că o mare parte din capitalul disponibil nu mai merge spre finanțarea companiilor, ci spre acoperirea nevoilor guvernamentale.”
Modelul actual, spune economistul, arată că România își corectează dezechilibrele prin inflație, nu prin reforme structurale: „Inflația o vedem pe finalul anului, undeva între șase și șapte. De ce? Pentru că vedem încă majorări de taxe și chiar am menționat, TVA-ul probabil va crește la începutul anului viitor. Avem două scenarii în vedere, fie cota generală, fie să crească cotele reduse către cea standard.”
Pe termen scurt, guvernul câștigă prin reducerea datoriei reale, dar populația plătește, în special cei vulnerabili. „În criza anterioară, din 2008–2009, am avut excese pe toate planurile – și la stat, și în sectorul privat, și la populație. Acum, excesul e doar la stat. Populația și companiile au fost prudente.”
Soluția propusă: TIPS – titluri de stat protejate împotriva inflației
Pentru a elimina tentația statului de a folosi inflația ca „taxă invizibilă”, Codîrlașu propune emiterea de TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities):
Valoarea nominală a instrumentelor se ajustează anual cu rata inflației
Dacă statul generează inflație, trebuie să o și plătească deținătorilor de titluri
Elimină tentația de a folosi inflația ca „taxă invizibilă”
Principiul este clar: „Dacă faci inflație, o plătești!” – un mecanism de responsabilizare fiscală transparent, care ar putea schimba modul în care statul gestionează dezechilibrele economice.
Comentează