Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Ministrul austriac de Interne, primul interviu după votul pe Schengen: 'Și eu sunt supărat. Actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte'

derstandard.at
Gerhard Karner

Ministrul de interne din Austria, Gerhard Karner, vorbește despre blocada Schengen pe care o impune României, într-un interviu acordat publicației Der Standard, după votul de joi din Consiliul JAI. Oficialul austriac denunță o desfășurare primită a procesului de extindere a Schengen și încearcă să explice de ce se opune aderării României, deși rutele de migranți nu trec prin țara noastră. Ministrul respinge ideea că atitudinea din Consiliul JAI are legătură cu alegerile interne din Austria.

Cele mai relevante pasaje din interviu:

STANDARD: La reuniunea de joi a miniștrilor de interne, dumneavoastră și Olanda v-ați opus prin veto la aderarea României la Schengen. Cu ce a greșit țara?

Karner: „Am votat împotriva admiterii Bulgariei și României în acest moment. Pentru că Schengen nu funcționează în acest moment, altfel nu am avea 75.000 de sosiri neînregistrate în Austria. Și am propus amânarea aderării și votarea din nou în septembrie, de exemplu. După această fază, se poate spune: s-a întâmplat ceva, măsurile anunțate de Comisia Europeană într-un prim pas au fost urmate de fapte? Hârtia este răbdătoare, măsurile sunt importante.

STANDARD: Dar numai o minoritate dintre persoanele care solicită azil în Austria vin prin România - majoritatea prin Serbia și Ungaria. România este supărată pe abordarea Austriei.

Karner: Și eu sunt supărat. Și anume, despre modul în care actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte. De mai bine de un deceniu se discută despre extinderea spațiului Schengen. Și acum, dintr-o dată, vine fără să pregătească populația pentru ceea ce va aduce: Este vorba de o creștere a securității? Sau există un plus și un minus în ceea ce privește riscul?

STANDARD: Dar sunteți singur în această situație. Toate țările care sunt, de asemenea, afectate, cum ar fi Slovenia, Republica Cehă și Slovacia, nu sunt de acord cu dumneavoastră.

Karner: Republica Cehă deține în prezent președinția UE. Atunci când ești la președinție, este normal să vrei să obții rezultate, înțeleg acest lucru. Cred că este esențial ca măsurile eficiente de reducere a migrației ilegale și a abuzurilor în materie de azil să fie puse în aplicare acum, de exemplu, ca procedurile la frontierele externe să se desfășoare în Bulgaria.

STANDARD: Ar fi fost diferită evaluarea dvs. cu privire la România și Bulgaria dacă nu ar fi avut loc alegeri foarte importante pentru ÖVP în Austria Inferioară pe 29 ianuarie?

Karner: Una nu are nimic de-a face cu cealaltă. Avem cel mai mare număr de refugiați din 1956 încoace, de fapt de migrație ilegală, pentru că știm că majoritatea sunt refugiați economici. Nu pot ignora asta. Și indiferent dacă există sau nu alegeri undeva: aceste lucruri sunt fapte și trebuie să le fac față în calitate de ministru.

STANDARD: În Austria au fost aproape 40.000 de cereri de azil anul trecut, în Ungaria 40. Ce este în neregulă cu asta?

Karner: Dacă un indian în căutarea unei vieți mai bune din punct de vedere economic vrea să lucreze în Austria, Italia, Spania sau Portugalia, nimeni nu-l va face să pronunțe cuvântul "azil" în Ungaria. Pentru că nu vrea să lucreze în Ungaria, ci în Europa de Vest.

(...)

STANDARD: Cereți Comisiei Europene o "protecție mai solidă a frontierelor externe". Dar de ce vă opuneți de fapt unei chei de distribuție a solicitanților de azil la nivelul UE în funcție de populație? Acest lucru ar scuti Austria, care are a treia cea mai mare rată de cereri de azil pe cap de locuitor din Europa.

Karner: Pentru că este o discuție foarte teoretică. Pentru că, bineînțeles, puteți stabili câte persoane care solicită azil ar trebui să stea unde. Dar adevărul este că, slavă Domnului, trăim într-un stat constituțional corect și funcțional. Într-o țară în care, în ciuda dificultăților actuale, cum ar fi inflația, oamenii sunt fericiți că pot trăi aici. Iar acest lucru duce și la faptul că mulți dintre cei care vin ar prefera să trăiască în Austria decât într-o altă țară la est de noi. Se poate discuta mult timp despre construcțiile teoretice. Dacă nu funcționează, nu are sens.

STANDARD: Corturile pentru solicitanții de azil sunt acum demontate din nou. Nu ați fi putut, în calitate de ministru de interne, să convingeți țările să își îndeplinească cotele de refugiați într-un mod diferit decât cu imagini ale orașelor de corturi?

Karner: Este mult mai plăcut să raportezi despre conflicte decât despre situațiile în care ceva funcționează bine. Și adevărul este că: Anul acesta, multe lucruri au funcționat foarte bine, în special ajutorul pentru ucraineni. Împreună cu ONG-urile, cu țările, cu municipalitățile și prin coordonarea Ministerului de Interne, am realizat lucruri incredibile. Dar da, la un moment dat, sistemul și-a atins limitele. Când am avertizat în primăvară, mulți au spus că încerc doar să distrag atenția de la un scandal.

STANDARD: Doar un număr mic de persoane care au solicitat azil în Austria au primit efectiv o procedură de azil aici. Majoritatea s-au mutat în alte țări ale UE - astfel încât nu au îngreunat sistemul național de azil.

Karner: Dar totuși, 100.000 de persoane au fost înregistrate de poliție la frontieră. Iar între timp, cifrele au scăzut semnificativ la un nivel ridicat. Ceea ce a făcut poliția în Nickelsdorf este enorm. Dar, dacă privim în urmă, cartierele de azil și-au atins limitele. Șeful Agenției Federale de Sprijin a avut apoi de ales: Există persoane fără adăpost, adică tinerii din India și Tunisia dorm sub copaci, în piețele satelor, în gări - sau dorm în corturi la școlile de poliție?

(...)

STANDARD: Dar ideea este că majoritatea țărilor nu își îndeplinesc cotele de cazare pentru azil - și nu au făcut acest lucru de ani de zile. În prezent, egalizarea financiară este din nou în curs de negociere, iar landurile doresc mai mulți bani de la guvernul federal. Întrebare destul de pragmatică: Nu putem jongla un pic cu asta?

Karner: Am reușit să creăm un acord de partajare a 15-A, astfel încât povara să fie distribuită în mod egal. Știu că mulți fac eforturi. Între timp, eforturile au devenit mai intense. De aceea a fost posibilă și demontarea corturilor și de aceea încercăm să rezolvăm această situație într-o coexistență ordonată.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.