Premium
Dăruiți un mărțișor astăzi, pentru că veți reuși să readuceți în lumină și să mențineți mereu vii frumoasele tradiții românești, a transmis miercuri ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.
„1 Martie reprezintă nu numai debutul calendaristic al primăverii, ci și o promisiune de renaştere, speranţă și noi începuturi. Iar toate aceste trăiri profunde au fost adunate, cu multă măiestrie şi creativitate, de poporul român, în delicatul Mărțișor, un simbol al obiceiurilor străvechi, acum parte a patrimoniului UNESCO. Dăruiți un mărțișor astăzi, pentru că veți reuși să readuceți în lumină și să mențineți mereu vii frumoasele tradiții românești. Sunt obiceiuri prețioase, care fac parte din fibra și identitatea noastră națională și pe care cred că suntem datori să le ducem mai departe. Doamnelor și domnișoarelor, vă doresc o primăvară frumoasă, cu zâmbete și împliniri, încărcată de evenimente care să vă bucure sufletele, iar pacea, credința și liniștea să vă însoțească”, a declarat ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.
Potrivit unui comunicat al ministerului, mărţişorul autentic era reprezentat pe vremuri de şnurul bicolor, la care părinții adăugau o monedă de argint, pe care copiii o purtau la mână sau la gât. Ulterior a devenit un mic obiect de podoabă, din aur, argint sau alt metal / cristal, legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu. Celor două fire (de mătase, bumbac sau lână) li s-au atribuit diverse semnificații, fiind oferite cu același drag astăzi, ca și în trecut, copiilor, tinerilor, soțiilor și chiar prietenilor, pentru noroc și prosperitate. În timp ce roşul protejează de rele în credinţa populară şi exprimă viața și iubirea, albul semnifică puritatea, lumina, energia. O altă simbolistică a şnurului bicolor este aceea că albul reprezintă iarna, iar roşul, vara.
Numele mărţişorului este legat de denumirea lunii martie care provine din latinescul Martius. Pentru zonele cu climă temperată și patru anotimpuri, este prima lună de primăvară. În vechiul calendar roman, 1 martie marca Anul Nou.
Conform reprezentanților Ministerului Culturii, obiceiul confecţionării şi purtării mărţişorului se regăsește în Răsăritul Europei, la români, aromâni, bulgari, macedoneni, albanezi, greci și găgăuzi. În mijlocul și în a doua jumătate a secolului trecut, obiceiul de a purta mărţişoare s-a răspândit și la alte grupuri etnice, de exemplu la germanii și maghiarii care locuiesc în România sau la ucrainenii și evreii din Republica Moldova. De asemenea, practica purtării mărţişorului se întâlneşte și pe teritoriul Ucrainei, la românii din regiunile Cernăuţi și Odessa, la bulgarii, găgăuzii şi albanezii care locuiesc în regiunile Odessa și Zaporijjea, informează Agerpres.
„Astăzi, mărțișorul face parte din patrimoniul UNESCO, după ce la data de 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria”, a mai transmis Ministerul Culturii.
