Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a subliniat rolul strategic al României în industriile viitorului, energia și parteneriatul transatlantic, la Hudson Institute. Discuțiile din SUA reprezintă un pas important, asta pentru că România deține resurse importante de minerale critice, iar americanii au manifestat interes direct pentru a sprijini exploatarea acestora.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat vineri la un eveniment public organizat de Hudson Institute, la Washington. Dezbaterea, intitulată „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity – A Romanian View”, a fost transmisă în direct în Statele Unite de rețeaua C-SPAN.
Aceasta este a doua intervenție a ministrului român pe platforma Hudson Institute, după evenimentul din 9 octombrie 2025 („A View from Bucharest"), confirmând consolidarea dialogului strategic dintre România și instituțiile de analiză americane.
Hudson Institute este unul dintre cele mai influente think-tank-uri americane, cu un rol important în formularea politicilor externe și de securitate la Washington. Discuția a avut loc în contextul participării Oanei Țoiu la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, găzduită de Marco Rubio și J.D. Vance.
În deschiderea evenimentului, Vicepreședintele executiv al Hudson Institute, Joel Scanlon, a subliniat importanța strategică a regiunii Mării Negre. Acesta a amintit transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu Air Base în cea mai mare instalație militară NATO din Europa.
„Prietenii noștri români ne reamintesc constant și pe bună dreptate de importanța regiunii Mării Negre. Lucrările continuă pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu în cea mai mare astfel de instalație din NATO" a spus Joel Scanlon.
Discuția a fost moderată de Peter Rough, Senior Fellow și director al Centrului pentru Europa și Eurasia din cadrul Hudson Institute.
Oana Țoiu: Economia României a crescut de zece ori într-o singură generație
Ministrul Oana Țoiu a evidențiat faptul că economia României a crescut de zece ori într-o singură generație, iar acest progres se intersectează cu nevoia de reziliență a spațiului transatlantic. Ea a subliniat istoria de peste 120 de ani a relațiilor economice româno-americane și potențialul actual de cooperare în tehnologii avansate și minerale critice.
În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică în securitatea energetică regională.
„Relația noastră cu Statele Unite are o istorie de peste 120 de ani, începută cu primii investitori americani în sectorul energetic românesc. Astăzi, suntem pregătiți să ducem acest parteneriat la următorul nivel prin colaborarea în domenii de înaltă tehnologie și minerale critice, esențiale pentru viitorul ambelor națiuni. În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică.
Misiunea noastră este să ne creștem producția în următorii ani pentru a scădea prețurile acasă și a contribui la protejarea regiunii împotriva utilizării prețurilor la energie ca armă de șantaj politic și pentru a asigura o alternativă viabilă și sigură la resursele rusești", a spus ministrul Oana Țoiu în intervenția sa la Hudson Institute.
Americanii se uită cu mare interes la resursele României
Reprezentanții Ambasadei SUA de la București au publicat un mesaj pe pagina de Facebook prin care susțin că vor să susțină România pentru extracția mineralelor critice, cea mai râvnită resursă a omenirii în momentul de față. România deține resurse unice în Europa, inclusiv cel mai pur grafit din Europa, dar și alte minerale critice. Resursele României sunt vitale pentru noile tehnologii, iar acum atât la nivelul Uniunii Europene, dar și din zona SUA interesul este unul crescut, ceea ce ar putea conduce la redeschiderea vechilor mine pentru a exploata minerale critice. Un bun exemplu în acest sens este Baia de Fier, acolo unde se va redeschide mina, România primind peste 400 de milioane de euro.
Americanii subliniază importanța mineralelor critice pentru economie și își anunță disponibilitatea de a colabora cu România pentru a extrage aceste minerale critice.
„Statele Unite și țările care au participat la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază că lanțurile de aprovizionare sigure și fiabile cu minerale critice sunt esențiale pentru securitatea economică și națională comună și își reafirmă angajamentul de a coopera pentru consolidarea acestui sector strategic”, au transmis reprezentanții Ambasadei SUA.
România deține cel mai pur grafit din Europa
România deține una dintre cele mai pure resurse de grafit din Europa, localizată în județul Gorj, fiind considerată o resursă strategică pentru independența energetică a Uniunii Europene.
Baia de Fier (Munții Parâng) Este principala zonă cu depozite de șisturi grafitoase. Zăcământul este recunoscut pentru puritatea sa ridicată, fiind ideal pentru producția de grafen și componente pentru baterii electrice.
Exploatarea a funcționat timp de jumătate de secol până în anii '90, când minele Cătălinu și Ungurelașu au fost închise din motive de rentabilitate la acea vreme.
În august 2025, Guvernul a aprobat licența de exploatare pentru Salrom, permițând reluarea activității la Baia de Fier.
Comisia Europeană a selectat acest proiect ca fiind strategic, aprobând solicitări de finanțare de aproximativ 200 milioane euro pentru extracție și încă 250 milioane euro pentru procesarea avansată.
România are resurse uriașe de minerale critice
România deține o varietate de minerale critice esențiale pentru tehnologiile verzi și industria de apărare, fiind recent selectată pentru proiecte strategice la nivelul Uniunii Europene.
Iată principalele resurse identificate sau aflate în curs de explorare:
Grafit: Rezerve importante se află în Munții Parâng (zona Baia de Fier), unde România deține unul dintre cele mai mari situri din Europa.
Magneziu: Zăcăminte moderate au fost confirmate în județul Bihor.
Cupru: România este un producător tradițional, cu rezerve majore la Roșia Poieni.
Uraniu, Cobalt și Nichel: Descoperiri recente făcute de compania canadiană Leading Edge Materials în zona Bihor Sud (Valea Leucii) au confirmat prezența unor cantități semnificative din aceste elemente.
Alte minerale critice/strategice: În subsolul țării au mai fost identificate resurse de telur, stibiu, galiu, germaniu, titan, wolfram, bismut, precum și pământuri rare.
Din cele 34 de materii prime critice listate de Consiliul UE, România deține cantități reprezentative pentru aproximativ jumătate dintre acestea. Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice vizează valorificarea acestor resurse până în 2035.
Comentează