România va găzdui pe 21 noiembrie o conferinţă a miniştrilor Coeziunii, eveniment la care vor participa vicepreşedinţii executivi ai Comisiei Europene Raffaele Fitto şi Roxana Mînzatu, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, într-un interviu acordat AGERPRES.
Reuniunea urmăreşte consolidarea unei poziţii comune în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2028-2034).
"Pe data de 21 noiembrie, deja am confirmarea celor doi vicepreşedinţi executivi ai Comisiei, domnul Raffaele Fitto şi doamna Roxana Mînzatu, că vor veni în România la o conferinţă ministerială, deci de nivel înalt, a miniştrilor Coeziunii din toată această zonă de 'Prieteni ai Coeziunii' şi vom lucra exact pe aceste lucruri unde trebuie să avem poziţii comune.
Este un demers unde România va arăta nu doar forţă, ci va fi cu adevărat campion în acest proces şi vrem să fim într-adevăr relevanţi la masa negocierilor în acest cadru financiar multianual. Acum avem şi experienţă, ştim şi de unde să o apucăm, eu însumi abia aştept să ajung în postura de a susţine interesul României în aceste negocieri", a transmis Pîslaru.
Oficialul a explicat că, deşi ipoteza iniţială era ca România să beneficieze de resurse europene mai reduse pe măsură ce nivelul său de dezvoltare creşte, structura bugetului propus de Comisia Europeană oferă oportunităţi suplimentare.
"Ca sumă absolută, România, având în vedere că bugetul este cu mult mai mare prognozat - discutăm de un buget de două trilioane faţă de un buget uzual de 1,2 (trilioane n.r.) - vă daţi seama că dacă bugetul creşte aproape de două ori şi România are de două ori mai mult.
Acum avem 31 de miliarde bani europeni, la care se adăugă cofinanţarea naţională, plus partea de granturi din PNRR - 13,5 (miliarde euro - n. r.), ceea ce înseamnă un total cumulat - PNRR cu Coeziune - de 44,5 miliarde de euro. În cifra actuală a Comisiei, numai pe pilonul acela care cumva reflectă PNRR plus Coeziune adunat avem 60 de miliarde (de euro - n. r.).
E adevărat că am uitat să adaug agricultura, deci cumva avem oricum mai mulţi bani şi avem şi acces la următorul pilon, care este cel de Competitivitate, de unde, dacă ne mişcăm bine, putem atrage sume pentru armată, pentru zona de formare profesională şi aşa mai departe", a explicat Pîslaru.
În opinia acestuia, România poate în continuare, dacă va şti să negocieze, să-şi menţină o anvelopă foarte puternică pentru încă şapte ani.
"Ceea ce mă bucur să spun este că, deşi România s-a dezvoltat şi asumţia era că o să aibă mai puţini bani de la Uniunea Europeană, cumulând toate aceste lucruri, observăm că România poate în continuare, negociind bine - şi acesta e motivul pentru care am fost şi la Parlamentul European, ştiind dinamica de acolo - să-şi menţină o anvelopă foarte puternică pentru încă măcar şapte ani, deci încă un ciclu, 2028 - 2035", a adăugat el.
Potrivit sursei citate, Parlamentul European susţine prin poziţionare câteva teme pe care România le doreşte în negocieri şi de aceea este foarte important "să-i dăm muniţie", dar şi să "ne facem treaba în Consiliu".
"Este o negociere între Consiliu şi Parlament, Comisia doar pregăteşte cadrul şi ghidează negocierea. Poziţia României, dacă e să ne jucăm cărţile aşa cum trebuie, ca a şasea putere de vot, ar însemna ca din Parlament să am o poziţie favorabilă şi din Consiliu să conving cât mai multe state membre din ceea ce se numeşte Grupul Prietenilor Coeziunii, adică toate ţările care beneficiază de politică, ca alocarea pentru Coeziune şi pentru Politica de Dezvoltare Rurală şi Politica Agricolă să fie la un nivel cât mai mare posibil pentru ţara noastră.
Asta a fost discuţia pe care am avut-o cu doamna preşedinte Metsola (Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European - n. r.), să mă asigur încă o dată că va exista un Parlament puternic şi o poziţie a Parlamentului puternică pe aceste subiecte", a mai transmis Pîslaru.
În ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună, ministrul Investiţiilor a afirmat că România intenţionează să susţină menţinerea unor alocări comparabile cu perioada actuală, având în vedere că există riscul de pierdere a 17,4 miliarde de euro şi a dublării contribuţiei naţionale la cofinanţare, potrivit fermierilor.
"Ministerul Agriculturii este fără îndoială unul dintre actorii cheie în negocieri şi poziţia dinspre zona de agricultură a fost una destul de fermă. Pe de altă parte, poziţia de negociere a României este mai sofisticată decât doar să reflecte poziţiile individuale ale ministerelor, după cum vă daţi seama.
Ceea ce este important este că noi vom căuta să reflectăm interesul fermierilor şi agriculturii româneşti printr-o alocare pe această zonă, care să fie cel puţin la fel de robustă cum a fost cea de până acum", a mai spus oficialul MIPE.
De asemenea, el a explicat că există riscul ca România să piardă consistenţa finanţărilor pentru dezvoltare rurală, deşi pe partea de plăţi directe "stă destul de bine".
"Sunt două elemente. Primul element este plăţi directe. Pe partea de plăţi directe, din indiciile pe care le avem de la Uniunea Europeană, România stă destul de bine, deci n-ar pierde foarte mulţi bani. Pe de altă parte, din componenta de dezvoltare rurală noi nu mai avem acum o linie de finanţare dedicată şi atunci, în aceşti 60 de miliarde de euro, se cam dizolvă ceea ce era înainte Coeziunea şi ce era înainte PNRR şi Dezvoltare Rurală", a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, formula propusă de Comisie oferă aparent libertatea de a decide cum sunt alocate resursele, dar presupune şi riscuri.
"Practic, machiavelismul Comisiei Europene pune pe masă o chestiune de nerefuzat. Spune: 'Ai 60 de miliarde, împarte-i tu cum vrei. Dacă vrei mai mult dezvoltare rurală, du mai mult la dezvoltare rurală. Vrei mai mult dezvoltare regională, du mai mult la dezvoltare regională. Vrei mai mult performance-based, deci un mecanism bazat pe performanţe din PNRR, fă reforme şi ia-ţi banii la centru'.
Şi, cumva, te lasă să vii tu şi să spui ce e mai bine pentru ţara ta. Evident, e o capcană, pentru că, până la urmă, în această anvelopă fluidă, dacă pui cap la cap lucrurile, s-ar putea să nu-ţi mai ajungă banii ca să poţi să continui o politică solidă de coeziune, o politică de dezvoltare rurală serioasă şi, în acelaşi timp, marile reforme de care România încă are nevoie, plus nişte infrastructură de bază unde încă noi, din nefericire, mai avem de construit", a punctat Pîslaru.
Nu în ultimul rând, demnitarul a subliniat că România trebuie să adopte o abordare echilibrată în aceste negocieri.
"Din acest punct de vedere, poziţia României nu este nici 'gata, este fericită că a primit ceva' şi că nu ne mai interesează nimic, dar nu este nici că ne punem pe picioarele din spate şi zicem 'tot ce este propus e prost'. De asta vă spuneam: apreciind comentariile fermierilor şi înţelegând importanţa ca să existe resurse pentru dezvoltare rurală, pentru plăţile directe, poziţia noastră va fi aceea de a contribui la dezbatere.
Adică, mesajul pe care îl veţi vedea probabil şi oficializat şi deocamdată vă spun în nume personal este că România vrea să fie un actor la masă în negocierile respective, vrea să poată să arate ce a funcţionat şi de ce trebuie să continue lucrurile respective, vrea să arate că regulile de folosire a banilor trebuie să aibă cumva în vedere capacitatea administrativă şi lucrurile de care avem nevoie.
Adică nu poţi să pui, de exemplu, că dacă nu cheltui banii în 10 luni ţi se iau. Astea sunt nişte lucruri inacceptabile pentru România, bineînţeles. Şi, evident, să putem ralia statele membre ca să avem majoritate în Consiliu şi să împingem Parlamentul European în direcţia care trebuie", a atras atenţia şeful de la MIPE.
În opinia sa, experienţa acumulată la Bruxelles este un avantaj în aceste discuţii.
"Deci, cumva, prin experienţa pe care am dobândit-o în Parlamentul European, vă asigur că nu vom avea o poziţie pasivă sau o poziţie reactivă. Asta vă pot confirma", a arătat Dragoş Pîslaru.
Comentează