Vladimir Putin și-a riscat influența pe care o avea asupra Europei în domeniul gazelor naturale, a afirmat vicecancelarul german, care a dat o notă de optimism prudent cu privire la aprovizionarea cu energie a țării sale în timpul unei vizite în Norvegia, notează The Guardian.
Războiul Rusiei în Ucraina a prins Berlinul într-un moment vulnerabil, deoarece se baza prea mult pe livrările de gaze naturale prin conducta Nord Stream 1 și nu a reușit să construiască infrastructura pentru canale alternative de aprovizionare, a declarat Robert Habeck, adjunctul șefului guvernului german și ministru al economiei.
"Problema germană, sau problema central-europeană, a fost că jumătate din ouăle noastre se aflau în coșul lui Putin", a declarat politicianul ecologist în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul norvegian, Jonas Gahr Støre, la Oslo. "Și el le-a distrus".
Cu toate acestea, la începutul anului 2023, Germania era "la o treime", fiind capabilă să înlocuiască livrările rusești încetate de gaze, petrol și cărbune prin alte canale, cum ar fi terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) construite rapid și o creștere a importurilor din Norvegia, în prezent cel mai mare furnizor de gaze din Europa.
Ministrul norvegian al energiei, Terje Aasland, a anunțat joi că Oslo va putea livra din nou 122 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către Europa în acest an, cu 8% mai mult decât livrările din 2021.
Deși a subliniat că situația energetică a Germaniei rămâne "foarte foarte strânsă și complicată", Habeck a emis o notă de optimism. "În acest moment, pot spune că depozitele din Germania sunt pline, în jur de 90%, vom rezista în această iarnă, iar prețurile scad".
Având în vedere că Europa Centrală s-a bucurat de o iarnă relativ blândă până acum, a spus el, există "șanse mari" ca depozitele sale să nu fie complet goale la sfârșitul sezonului rece.
Pe fondul penuriei de gaze și a temerilor legate de întreruperile de energie electrică, vecinii europeni și-au exprimat neîncrederea față de faptul că Germania își menține planul de eliminare treptată a energiei nucleare - o decizie luată sub cancelarul conservator Angela Merkel, dar care a fost promovată masiv de Verzii lui Habeck.
Ministrul pentru afaceri economice și acțiune climatică a respins din nou discuțiile privind noi reveniri asupra planurilor de ieșire a Germaniei din domeniul nuclear. Guvernul său se concentrează pe creșterea energiei electrice din surse regenerabile de la aproximativ 46% la 80% până în 2030, a declarat el, adăugând: "I-aș sfătui pe toți să se concentreze asupra unui singur plan și să nu întrerupă totul din nou."
Deoarece centralele electrice pe gaz au jucat anterior un rol crucial în echilibrarea producției fluctuante de energie electrică din surse regenerabile, Germania va trebui probabil să își modernizeze rețeaua și să deschidă noi opțiuni de stocare pentru a se conforma planului lui Habeck.
Politicianul ecologist, care s-a dovedit agil în a dansa în jurul vechilor dogme ale partidului ecologist în primul său an la putere, a sugerat în Norvegia că va continua pe o linie similară în 2023.
La Oslo, Habeck și omologii săi norvegieni au semnat două declarații de cooperare mai strânsă în domenii precum producția de hidrogen și captarea și stocarea carbonului (CSC) - două tehnologii care s-au dovedit în trecut controversate în rândul bazei partidului Verzilor germani.
Habeck a declarat că, deși a împărtășit anterior preocupările legate de siguranța CSC - prin care emisiile de carbon sunt captate în filtre și apoi transportate prin conducte către locații de stocare subterane - experiența Norvegiei cu această tehnologie a dovedit că este sigură și eficientă. "Este mai bine să introducem CO2 în pământ decât în aer", a spus el.
CSC este interzisă în Germania, dar guvernul cancelarului Olaf Scholz a indicat recent că va analiza posibilitatea de a pune din nou pe tapet utilizarea acestei tehnologii.
Acordul privind hidrogenul dintre Oslo și Berlin prevede ca Norvegia să furnizeze Germaniei "hidrogen albastru", care are emisii reduse de dioxid de carbon, dar nu și zero emisii, precum hidrogenul verde, acesta din urmă fiind produs prin utilizarea energiei electrice regenerabile pentru a acționa un electrolizator care descompune apa în hidrogen și oxigen.
Ecologiștii se tem că majorarea importurilor de hidrogen albastru ar putea crea noi dependențe de combustibilii fosili.
Habeck a descris joi hidrogenul verde ca fiind "superior", dar a adăugat: "Singurul lucru este că este nevoie de o cantitate suficientă", iar atâta timp cât producția este insuficientă, hidrogenul albastru ar putea fi o alternativă superioară la gazele naturale.
Comentează