Ministrul Justiției, Radu Marinescu le-a răspuns, marți, celor care îi cer demisia după ce ieri, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea Înaltei Curți de Casție și Justiție privind reforma pensiilor magistraților. „Nu văd care ar fi culpa Ministerului Justiției”, a spus Marinescu.
„În primul rând ar trebui să identific, dincolo de discursul politicianist, cu rigoare juridică, care este motivul pentru care ar trebui să demisioneze oricare membru al Guvernului, care este responsabilitatea.
Ministerul Justiției și-a îndeplinit întru totul atribuțiile în legătură cu toate proiectele de lege până în momentul de față.
Am formulat întotdeauna punctele noastre de vedere când am avut această însărcinare legală de a solicita toate avizele și documentele necesare, astfel încât, vă spun cu sinceritate (…) nu văd care ar fi culpa Ministerului Justiției în această ecuație”, a declarat Radu Marinescu, într-o intervenție la Digi24.
Despre votul judecătorilor CCR
Referitor la cei 5 judecători ai CCR care au votat pentru admiterea sesizării făcute de Instanța Supremă – 4 dintre ei propuși de PSD și judecătoarea Ciochină de către Klaus Iohannis – Marinescu a precizat că acest lucru nu trebuie tratat în „cheia uneori facilă a unor speculații politicianiste care să adâncească disensiunile din societate sau să atace o formațiune politică sau alta”.
„Nu ar trebui să fie blamați judecătorii CCR”
„Așa cum un ministru PSD-ist al Justiției nu ar trebui să fie sub nicio formă acuzat dacă nu a greșit cu nimic, la fel și persoanele care sunt propuse de un partid sau altul – dacă și-au îndeplinit atribuțiile stricte de judecători ai CCR, dacă nu au încălcat cu ceva legea, nu au făcut ceva contrar Constituției sau legii – nu ar trebui să fie blamați doar pentru că și-au exercitat mandatul de judecător al CCR”, a spus Marinescu.
Decizia CCR
Curtea Constituțională a pronunțat, luni, 20 octombrie 2025, decizia în privința sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție privind noua lege a pensiilor magistraților.
Judecătorii CCR au admis, cu majoritate de voturi, sesizarea ÎCCJ, ceea ce înseamnă că legea a fost declarată neconstituțională.
Ce prevede legea contestată
Textul atacat plafonează pensia de serviciu la maximum 70% din ultimul salariu net, ridică vârsta de pensionare la 65 de ani, și majorează vechimea necesară la 35 de ani; totodată, schimbă regulile de calcul și tranziție. Guvernul a susținut că este o aliniere la sistemul general, cu impact bugetar controlat și efect de temperare a ieșirilor timpurii.
legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care aduce modificări substanţiale condiţiilor de pensionare pentru magistraţi, a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.
”Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă. Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor ”încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
”Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arăta în documentul citat.
Comentează