DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ministrul Mediului atacă Bucureștiul: Aştept ca primarii de sector să ne spună cum creştem gradul de reciclare de la 9% la 50%,până la finalul anului

Ministerul Mediului
reciclare

Primarii de sector trebuie să ne spună cum vor creşte gradul de reciclare de la 9% la 50%, cât ar trebui să avem la finalul acestui an în Bucureşti, a declarat, miercuri, înaintea Comitetului Naţional pe Deşeuri, ministrul Mediului, adăugând că speră să fie închise cât mai multe din cele 13 proceduri de infringement deschise în domeniul mediului.

"Tema principală de astăzi (a Comitetului Naţional pentru Deşeuri, n.r.) este procedura de infringement pe care o are România pentru închiderea depozitelor vechi de deşeuri, neînchise la nivel naţional. De asemenea, vreau să discutăm şi despre pericolul de a nu intra cu gropile de gunoi din Bucureşti în procedură de infringement. Evident că asta înseamnă alte discuţii şi un dosar deschis la Comisia Europeană. În momentul de faţă, la nivel de Bucureşti avem o procedură de infringement pe aceste gropi, drept pentru care am invitat la acest Comitet Naţional şi Primăria Generală, prin primarul general, care să ne prezinte care sunt soluţiile şi măsurile pentru a nu ajunge în această situaţie", a afirmat Alexe.

Acesta a menţionat că Bucureştiul produce peste 1,2 milioane de tone de deşeuri, prezentând totodată şi situaţia depozitelor de deşeuri de la Glina, Chiajna şi Vidra.

"Aş vrea să să mai spun că, la nivelul Bucureştiului, se produce o cantitate foarte mare de deşeuri, peste 1,2 milioane (tone n.r.) pe an şi în viitorul nu foarte îndepărtat vom avea cu adevărat o problemă. Astăzi, când vorbim, situaţia este că avem trei depozite de deşeuri - unul la Glina, unul la Iridex şi unul la Vidra. Depozitul de la Glina este, astăzi, închis pentru că operatorul nu are încă autorizaţie de mediu valabilă. Depozitul de la Chiajna este în situaţia în care se apropie de 90% capacitate de depozitare, iar depozitul de la Vidra se află în procedură de reautorizare, pentru că acolo operatorul a solicitat extinderea capacităţii de depozitare", a precizat oficialul.

Ministrul Mediului a susţinut că speră ca România să rezolve, în cel mai scurt timp, "cât mai multe din aceste 13 proceduri de infringement pe care le avem, multe şi pe deşeuri".

"În momentul de faţă, pentru a nu ajunge în situaţii care ulterior să ducă la penalizări, sper ca şi primarii de sector care vor fi prezenţi la întâlnire să aibă soluţiile cum să evităm această problemă. Din păcate, va fi un deznodământ dacă nu vom avea soluţii... De asemenea, în momentul de faţă, am aşteptări ca primarii de sector să ne spună nouă, ministerului (Mediului, Apelor şi Pădurilor, n.r.), cum reuşim să creştem gradul de reciclare de la 9%, cât este astăzi în Bucureşti, la 50% cât ar trebui să avem la finalul acestui an. Am speranţa că va fi un comitet în care toate cele cinci probleme aflate pe ordinea de zi vor fi discutate şi vor avea soluţii. Sper ca România, într-un timp cât mai scurt, să închidă cât mai multe din aceste 13 proceduri de infringement pe care le avem, multe şi pe deşeuri, proceduri de pre-infringement, scrisori de punere în întârziere", a subliniat Costel Alexe.

Miercuri, are loc la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), întâlnirea Comitetului Naţional pentru Deşeuri, la care sunt aşteptaţi să participe atât Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, cât şi primarii de sectoare.

Conform datelor Ministerului Mediului, România trebuie să închidă 54 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 15 municipale şi 29 depozite de deşeuri periculoase şi nepericuloase.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara noastră va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

România a negociat 36 de condiţionalităţi ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.

Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Pe data de 22 decembrie 2017, Hotărârea de Guvern privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost aprobată în şedinţa Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.