Premium
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a afirmat că nu există niciun pericol de holeră pe litoralul românesc şi îi sfătuieşte pe toţi românii să meargă la mare şi a precizat că această poveste a pericolului holerei la Marea Neagră este neadevărată, dar şi deplasată.
„Nu există niciun pericol şi eu sfătuiesc toţi românii să meargă la mare, nu e niciun fel de pericol din acest punct de vedere. Aş vrea să vă spun câteva opinii care nu sunt legate neapărat de calitatea mea de ministru, ci mai degrabă de cea de microbiolog . Vibrionul holeric produce îmbolnăviri atunci când este înghiţit în cantitate mare din ape care sunt poluate, dar nu se referă la apa de mare. În general, nu bem apă de mare. Discutăm de cetăţenii ucraineni care ar putea să fie forţaţi să bea apă contaminată.
Nici acolo măcar nu există această problemă, pentru că în urma acestor inundaţii, ei au fost aprovizionaţi cu apă, care este sigură din punct de vedere microbiologic aşa că această poveste a pericolului holerei care afectează litoralul românesc mie mi se pare, dincolo de faptul că este neadevărată, este deplasată”, a afirmat Alexandru Rafila, întrebat sâmbătă la Antena 3 CNN dacă ne îmbolnăvim de holeră în cazul în care mergem la Marea Neagră.
Apa de mare este monitorizată în timpul sezonului estiva
„Noi în fiecare an, începând cu data de 1 iunie, facem o monitorizare a aşa numitei boli diareice acute, care include şi holera. Nu ne referim la boala diareică, doar la holeră, sunt multe alte microorganisme care produc boală diareică. Această monitorizare săptămânală este realizată de direcţiile de sănătate publică şi de unităţile medicale, iar în zona de litoral, începând cu data de 1 iunie, DSP Tulcea şi DSP Constanţa iau probe de apă de îmbăiere, de data aceasta discutăm de apa din mare. Nu am avut niciun fel de problemă. Toată această discuţie este la nivel teoretic, nu are legătură cu situaţia din Ucraina. Una este să monitorizezi şi altceva este să creezi panică, să transmiţi mesaje care, sincer să fiu, nu înţeleg de ce au aşa de mare intensitate, pentru că pe de o parte nu sunt bazate pe realitate, iar pe de altă parte sunt lansate de persoane care nici măcar nu cunosc cum se transmite această boală şi cum se manifestă”, a transmis ministrul Sănătăţii.
Ministrul PSD a mai fost întrebat în acest caz de ce a venit acea alertă din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
„Nu a venit niciun fel de alertă. Îmi pare rău, este o informaţie, de asemenea, care nu corespunde realităţii. Nici Organizaţia Mondială a Sănătăţii, nici Centrul European de Control al Bolilor, şi vă spun de ultimul raport din această săptămână, din săptămâna care tocmai a trecut nu precizează un pericol legat de holeră. Dar întotdeauna când există o inundaţii de mari proporţii într-o ţară, care afectează zeci de mii de persoane şi unde accesul la apă potabilă poate să fie discutabil, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centrul European de Control al Bolilor sunt în teren şi monitorizează acest lucru. Dar de aici până la a genera o alertă în România şi mai ales un soi de isterie legată de riscurile care pot să apară atunci când te deplasezi pe litoral sau te îmbăieze în apa de mare este foarte mare distanţă”, a explicat Rafila.
Ce au spus cei de la OMS
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că holera și alte boli transmise prin apă reprezintă un risc în Ucraina, după distrugerea Barajului Kahovka. Pericolul s-ar putea extinde și la vecinii Ucrainei, inclusiv la România, asta pentru că avem râuri comune cu Ucraina, inclusiv Dunărea, dar și 600 de kilometri de graniță, informează Mediafax.
Barajul Kahovka este situat pe râul Nipru, în orașul Nova Kakhovka, regiunea Herson din Ucraina. Trupele rusești ocupă malul stâng al râului, în timp ce malul drept se află sub control ucrainean.
Zidul barajului s-a prăbușit marți dimineața, ducând la inundarea a zeci de sate și a unor părți din Herson, precum și la distrugerea totală a centralei hidroelectrice care asigura energia electrică în regiune.
Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru distrugere, în timp ce unii speculează că barajul ar fi putut fi slăbit în urma unor atacuri anterioare. Cu toate acestea, grupul norvegian de monitorizare seismică Norsar a înregistrat o activitate seismică în noaptea prăbușirii peretelui barajului, ceea ce indică faptul că a avut loc o explozie la baraj.
De la prăbușirea barajului, mii de oameni au fost evacuați de pe ambele maluri ale râului, iar zeci de mii de hectare de teren agricol au fost inundate. Autoritățile nu au anunțat încă un bilanț oficial al morților în urma prăbușirii barajului.
"Impactul asupra aprovizionării cu apă, a sistemelor de canalizare și a serviciilor de sănătate publică din regiune nu poate fi subestimat", a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
"Informațiile exacte și amploarea exactă a impactului nu au fost încă văzute, deoarece apa continuă să vină în aval... cifrele din acest moment arată că, inițial, 16.000 de persoane au fost imediat expuse riscului de inundații, pe malurile râului. Mii de oameni au fost evacuați", a declarat Teresa Zakaria, responsabil tehnic la programul de urgențe sanitare al OMS.
"Rezervorul deservește aproximativ 700.000 de persoane în aval și există peste 30 de așezări care sunt expuse riscului de inundații".
Zakaria a adăugat că, deși nu a fost raportat niciun caz de holeră în Ucraina de la începutul războiului din 2022, probele de mediu arată că agenții patogeni există încă în regiune și "acest lucru constituie un risc".
Ministerul ucrainean al Sănătății a avertizat, de asemenea, cu privire la contaminarea apei cauzată de miile de pești care mor în apele de mică adâncime.
