Comitetul de Investiţii pentru Fondul de Fonduri de capital de risc pentru Redresare (REF) a aprobat finanţarea a 20 de fonduri de venture capital, private equity şi infrastructură, în valoare totală de 347,5 milioane de euro, potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Conform sursei citate, REF este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi este gestionat de Fondul European de Investiţii, având ca obiective finanţarea companiilor din România şi dezvoltarea ecosistemului local.
Lansarea acestor fonduri a contribuit la nivelul record de resurse atrase pentru piaţa locală a fondurilor de equity de aproximativ 260 milioane euro în 2024, potrivit raportului Asociaţiei Române de Private Equity (ROPEA).
Peste 90% din capitalul investibil este deja alocat, se menţionează în comunicat.
"Alocările aprobate până în prezent reprezintă peste 90% din capitalul investibil al instrumentului de capital de risc, iar finanţările rămase urmează să fie acordate până în luna iunie a acestui an, în conformitate cu ţintele stabilite prin PNRR", se mai arată în document.
Astfel, perioada de depunere a propunerilor de investiţii s-a încheiat la data de 31 decembrie 2025.
Potrivit sursei citate, fondurile sunt gestionate de investitori locali şi regionali.
"Cea mai recentă alocare a fost aprobată în cadrul şedinţei Comitetului din luna martie, vizând fondul BlackPeak II, cu o strategie investiţională generalistă, administrat de o echipă de investitori bulgari şi cu echipă dedicată în Bucureşti. Fondurile finanţate anterior sunt gestionate atât de investitori români - precum GapMinder II, Morphosis II, Booster Capital, Early Game Ventures II, Mozaik II, BoldMind, Sparking Capital II şi Altamira - cât şi de actori regionali care includ alocări specifice pentru România, printre care AMC V, Innova/7, BrightCap II, Evolving Europe II, PCP SEE II, CEECAT Capital III, LAUNCHub III şi Eleven IV. Totodată, REF va sprijini proiecte de infrastructură în domeniul energiei regenerabile, prin participarea la fonduri specializate, precum Taaleri SolarWind III", susţin reprezentanţii MIPE.
Conform sursei citate, impactul estimat presupune investiţii de peste 600 milioane euro.
"Majoritatea acestor fonduri se află în fazele incipiente ale ciclului investiţional, iar estimările indică faptul că, până la finalul perioadei de investiţii, volumul total al capitalului direcţionat către România va depăşi de cel puţin 1,5 ori alocările iniţiale, ajungând la aproximativ 600 de milioane de euro", se mai arată în comunicat.
Până la sfârşitul anului 2025, fondurile au investit în România 123 de milioane de euro în peste 20 de companii, printre care se numără Artesana, 5 to Go, EMI, Silgimar, MeetGeek, The Cat Health Company, Sales Tools, Genezio, Servopedia, Embryos Fertility Clinic şi Mark Twain International School, notează ministerul.
Conform sursei citate, primul exit de succes confirmă eficienţa fondurilor.
Recent, a fost înregistrat şi primul exit de succes dintr-o companie finanţată prin PNRR, respectiv vânzarea participaţiei fondului Morphosis II în Supermarket La Cocoş, tranzacţie care a generat un randament de peste trei ori valoarea investiţiei iniţiale. Resursele astfel recuperate la nivelul REF vor putea fi reutilizate pentru dezvoltarea unor noi instrumente financiare, se mai arată în comunicat.
"Acest exit de succes demonstrează cum fondurile de equity finanţate prin PNRR sprijină companiile româneşti, multiplică valoarea investiţiilor şi generează noi oportunităţi de finanţare. Astfel de rezultate confirmă eficienţa mecanismelor europene de investiţii şi contribuie la creşterea sustenabilă şi competitivitatea economiei României.", a declarat Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, citat în comunicat.
Fondul European de Investiţii este o instituţie financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii. Misiunea FEI este de a contribui la atingerea obiectivului Uniunii Europene de a sprijini microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii din Europa.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat în octombrie de Consiliul Europei, are un buget de 21,4 miliarde euro, după ultimul amendament din noiembrie 2025. România va putea obţine din partea Uniunii Europene 13,6 miliarde euro sub formă de finanţări nerambursabile şi 7,8 miliarde euro sub forma de împrumuturi prin PNRR în cadrul Mecanismului pentru Redresare şi Rezilienţă. Această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme cuprinse în PNRR şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din criza actuală.
PNRR se bazează pe şase piloni, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Uniunii Europene, respectiv: tranziţia verde, transformare digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţa şi politici pentru generaţia următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educaţia, sănătatea, renovarea clădirilor şi digitalizarea administraţiei publice.
Componenta 9 a PNRR, denumită "Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare", include o serie de reforme şi investiţii menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care şi "Investiţia 2 - Instrumente financiare pentru sectorul privat". Investiţia 2 include crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund of Funds), cu o alocare de 400 milioane euro.
Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul principal al iniţiativei NextGenerationEU (Următoarea Generaţie UE), care va furniza până la 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în întreaga Uniune Europeană.
PNRR face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi să consolideze rezilienţa economică şi socială şi coeziunea pieţei unice.
Comentează