România pregăteşte trecerea la Planul de Parteneriat Naţional şi Regional (PPNR), care ar putea aduce circa 70 de miliarde de euro din fonduri europene, la care s-ar adăuga contribuţii naţionale şi investiţii private, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru, la o conferinţă de specialitate, scrie Agerpres.
Necesarul de dezvoltare depăşeşte suma de 70 de miliarde de euro, motiv pentru care ministerul propune un mecanism de cofinanţare care ar putea dubla capacitatea de investiţii în următorul cadru financiar, până la peste 140 de miliarde de euro.
"România are, în acest moment, un orizont de a trece de la PNRR-ul actual la ceea ce se va numi PPNR, Planul de Parteneriat Naţional şi Regional, unde avem o cifră deja alocată în dreptul României, 60 de miliarde de euro. Din această sumă, o parte trebuie alocată Politicii Agricole Comune, iar restul sunt banii pentru regiuni şi pentru priorităţile naţionale. Separat, avem un Fond de competitivitate, unde ambiţia minimală a României ar trebui să fie de circa 10 miliarde de euro. În total, 60 de miliarde de euro, plus 10 miliarde de euro, înseamnă 70 de miliarde de euro. Se pot împărţi 70 de miliarde de euro ca să continuăm această perspectivă de sustenabilitate de care avem nevoie? Răspunsul meu este că nu. În România avem o expresie care va fi puţin mai greu de tradus pentru colegi, dar care sunt deja obişnuiţi cu expresiile noastre populare: două paie la trei măgari, în sensul că noi avem acum, din nevoile de infrastructură, circa 15 miliarde de euro numai pe sectorul de infrastructură, care se vor muta în perspectiva financiară următoare, pentru că nu avem încă bani suficienţi să acoperim tot, ca nevoi de la apă, canal ce rămâne în plus, la autostrăzi, căi ferate şi modernizări pe care le avem numai pe infrastructură. Prin urmare, 70 miliarde de euro nu sunt suficienţi.", a menţionat Dragoş Pîslaru, la "Conferinţa - descoperiţi România. Care sunt atuurile României în competiţia pentru atragerea investiţiilor? - o iniţiativă a Fundaţiei Deloitte România.
Prin urmare, ministrul Investiţiilor propune "o schimbare de paradigmă"
"Propunerea mea este ca, de data aceasta, să mergem într-o schimbare de paradigmă, la 1 euro bani europeni, 1 euro bani naţionali. Ce înseamnă asta? 70 de miliarde de euro bani europeni, 7 ani cadrul financiar, 10 miliarde de euro pe an. Dacă calculăm faptul că deja aveam 30% oricum bugetaţi în mod uzual, ar însemna o diferenţă de 20% care intră din mecanisme de ajustare. Discuţia aceasta o voi avea pe îndelete cu domnul ministru de Finanţe (Alexandru Nazare - n. r.) dar, din calculele pe care mi le-am făcut pe baza modului în care arată proiecţiile, 10 miliarde de euro investiţii pe an nu este o problemă pentru România. 70 de miliarde de euro, plus 70 de miliarde de euro, ajungem la 140 de miliarde de euro în perioada 2028-2034. Asta înseamnă ancorarea multianuală a resurselor naţionale, faptul că acum avem o libertate maximă dată de regulamente care nu ne mai împiedică să folosim pentru ce decide România că trebuie folosit, fie prin programare de jos în sus la nivel regional, fie prin politici sectoriale naţionale, fie prin bani pe care îi dai pe zona clasică de politică agricolă comună, dar ceea ce este crucial e că te uiţi la 140 de miliarde de euro. Cireaşa de pe tort pe care vreau să o propun este că aş vrea să nu facem o astfel de planificare doar prin consultarea sectorului privat, ci printr-un mecanism de commitment, de angajamente, adică la un euro bani europeni, un euro bani naţionali şi un euro sector privat investiţi", a adăugat ministrul.
Dacă din februarie-martie începe programarea, scopul ar fi ca în iulie 2027 să fie finalizată această programare
"Asta ar însemna că avem o discuţie de un an jumate cu sectorul privat, care sunt investiţiile strategice pe care sectorul privat le pune pe masă pentru perioada următoare. Vă puteţi gândi la un cadru de tip inflation reduction act, în care, prin instrumente financiare, orice investiţie strategică poate primi 20% sprijin, care vine direct din programarea strategică pe care o face. Asta înseamnă un dublu leverage, adică am pe de o parte fondurile europene care îmi creează levier pe fondurile naţionale şi, pe de altă parte, banii publici europeni şi naţionali care creează levier pe banii privaţi - şi invers. Lucrul acesta înseamnă că discutăm de ceva fără precedent - şi anume că putem trece de la o situaţie extrem de neplăcută de ajustări dureroase, în care economia este încă în ajustare, la o programare multianuală fără precedent pe şapte ani în care avem lock-in, deci avem resursele clare - şi europene şi naţionale - pe un plan care are 200-210 miliarde de euro ca amploare şi care vizează de fapt continuitatea unui model bazat pe investiţii şi cu schimbarea ambiţiei României de la un catching up economy, deci o economie care prinde din urmă, la o economie care devine actor regional important asumat la nivel european, contribuind direct la lanţurile valorice", a precizat Dragoş Pîslaru.
Şeful MIPE a subliniat că anul viitor aşteptăm 2,62 de miliarde de euro, după depunerea Cererii de plată 4 pe PNRR
"Pentru mine, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi pentru Guvern, faza de stingere de incendii se termină anul ăsta. Se va termina cu depunerea cererii de plată nr. 4 pe PNRR, unde vom aştepta foarte repede anul viitor 2,62 de miliarde de euro, cea mai rapidă cerere care a fost pe PNRR şi care sper să dea încredere. Începând din februarie, martie, după ce o să avem o discuţie în Coaliţie, în Guvern, vom începe să avem această construcţie care este, după părerea mea, o oportunitate fără precedent de a consolida un model bazat pe investiţii, cu actorii privaţi la masă, parteneri în această 'Sfântă Treime', dacă vreţi, a investiţiilor pe care le propunem în continuare. România nu are de ce să aştepte finalizarea negocierii la Bruxelles. România ar trebui, până în iulie anul viitor, să-şi termine această viziune de ţară", a susţinut Pâslaru.
În opinia sa, Planul de Parteneriat Naţional şi Regional este un pretext dar, în acelaşi timp, "o oportunitate de a folosi această ancorare în regulamentele europene pentru a urmări interesul naţional".
"Cel mai patriotic lucru cu putinţă în ţara asta, în perioada următoare, este să folosim bine banii europeni, astfel încât sectorul public, sectorul privat, banii naţionali, banii europeni, să fie cu toţi puşi pentru aceleaşi cauze. Aceasta este perspectiva pe care aş vrea să o ofer ca oportunitate pentru investitorii străini, dar şi pentru cei autohtoni - şi cred că până la urmă conceptul acesta economic de self-fulfilling prophecy, adică profeţia autoîndeplinită pe care o avem în economie - este unul care poate să transforme România într-o poveste de succes atât în ajustarea şi punerea casei în ordine, cât şi la modelul de investiţii care este mai mult decât fezabil, toate aceste lucruri în paralel cu finalizarea proiectelor pe care le avem în derulare şi cu absorbţia banilor, mai ales din PNRR în anul viitor", a completat ministrul.
Comentează