Cu această ocazie, Înaltul Reprezentant al Guvernului României a atras atenția asupra faptului că invazia și anexarea Crimeei reprezintă al treilea eveniment global după căderea comunismului și destrămarea Uniunii Sovietice și după atentatul de la 11 septembrie. “Norocul nostru geopolitic este că suntem de partea bună a baricadei de această dată. Avem obligația să folosim cu pragmatism, cu tenacitate și seriozitate această conjunctură care aduce riscuri, dar și oportunități pentru România. Riscurile și oportunitățile sunt în egală măsură prezente în jurul granițelor noastre și în regiunea din care facem parte. Această mișcare brutală a Federației Ruse, deși aparent, nu a generat o reacție poate mai aspră din partea Occidentului, nu va rămâne fără consecințe. Chiar și europenii care sunt mai rezervați în a da un răspuns mai ferm Federației Ruse din motive politice sau comerciale, nu au cum să nu proceseze noua realitate și noul mod în care Federația Rusă acționează la periferia fostului său imperiu. Doctrina Putin nu este diferită nici măcar cu o virgulă de moștenirea lui Petru cel Mare și doctrina Brejnev. Este aceeași doctrină a unei țări care are o geografie dată și interese permanente. Acest moment va produce consecințe, și cu calm și fără escaladare, Occidentul, Alianța Atlantică, Uniunea Europeană, viitoarele state membre al UE și NATO vor trebui să intre într-o astfel de logică”, a declarat senatorul român.
Totodată, Mircea Geoană a subliniat faptul că și România trebuie să treacă de la mentalitatea de stat nou-venit în NATO la cea de aliat complet operațional în NATO. “Trebuie să regândim strategia noastră pe următorii zece ani, cum a făcut Franța recent în Cartea Albă de Apărare și Securitate Națională. Ne trebuie un concept operațional în care să știm unde suntem și unde vrem să ajungem. Din punct de vedere al dotărilor Armatei Române și al Apărării, stăm prost. Stăm foarte bine în zonele de elită, de trupe speciale, de cei care ne-au servit cu atât de multă vigoare și sacrificiu. Uitați-vă la Polonia, care și-a propus în următorii zece ani de zile, alocând astăzi 1,95% din PIB, 40 miliarde Euro pe zece ani, să devină, așa cum ar trebui să fie și România, un aliat complet operațional în NATO. Iar, gândirea aceasta mai segmentată pe care noi am avut-o pentru că nu aveam bani, la care România putea să fie bună la câteva operațiuni NATO, în loc să facă față noilor realități geopolitice, trebuie înlocuită cu o gândire mai ambițioasă. Astăzi Polonia vorbește de o industrie de apărare capabilă să transforme tehnologie de la militar către civil. Nu văd nici un fel de motiv pentru care România să nu aibă o ambiție similară, dacă nu identică, e o diferență totuși de detalii, dar nu e o diferență de relevanță strategică între Polonia și România. Acest sentiment de improvizație trebuie să înceteze și să facă loc unei chestiuni serioase”, a precizat Mircea Geoană. El a mai arătat că, după semnarea acordului de asociere a Republicii Moldova, Georgia şi Ucraina şi a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană este posibil să se asiste la un val de sancţiuni economice şi comerciale extrem de dure, dar care nu va semnifica şi o acţiune militară ca în Crimeea.
Comentează