Producătorul german Rheinmetall, care va construi o fabrică de pulberi pentru muniţie în judeţul Braşov, va fi obligat să implice furnizorii locali din lanţul de producţie, ceea ce înseamnă o extindere a zonei economice, nu doar pentru industria de armament, a afirmat luni, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, după semnarea la Guvern a acordului final cu firma germană, relatează Agerpres.
"Este pentru prima oară când am introdus o condiţie obligatorie de a implica furnizorii din lanţul de producţie local. Nu mai suntem în situaţia în care firmele din România să ceară să devină furnizori pentru o nouă fabrică. Suntem în situaţia în care producătorul german este obligat să implice aceşti furnizori, iar asta înseamnă o extindere a zonei economice, nu doar pentru zona de armament. Discutăm despre prelucrări metalice, despre zona petrochimică, despre mecanică fină. Sunt companii din România care analizează să-şi adapteze liniile de producţie pentru a putea fi furnizori pentru noua fabrică. Este un aspect pe care îl vom avea în vedere la absolut toate contractele pe care le vom face prin SAFE pentru perioada următoare. Este o dovadă că atunci când negociem serios, atunci când înţelegem nevoia mediului de afaceri local, reuşim să punem într-un contract condiţii care ajută mediul de afaceri", a explicat ministrul.
Aceasta a precizat că, la negocieri, s-au modificat înţelegerile anterioare, iar statul român beneficiază de un avantaj de 93 de milioane de euro dintr-o investiţie totală de 500 de milioane de euro.
"Această modificare a presupus schimbarea unor condiţii în ceea ce priveşte costurile de licenţă pe care statul român le plăteşte. A fost o schimbare de la 8% la 6% cu privire la costurile de licenţă, raportate la cifra de afaceri, undeva la 200 de milioane de euro pe an. Chiar dacă statul român are 49% şi compania nemţească are 51% din participaţie, am introdus suplimentar nişte condiţii rezervate. Asta înseamnă că statul român decide aspecte importante din această colaborare referitoare la anumite împrumuturi, la vânzări, la diverse contracte. Deci, statul român, chiar dacă este minoritar, îşi rezervă dreptul de a avea decizia de veto pentru aceste aspecte importante", a precizat Miruţă.
În plus, prin contract a fost majorată valoarea chiriei pe care Rheinmetall AG o plăteşte pentru hala pe care o va construi la Victoria, de la 6 milioane de euro, la 9 milioane de euro pe an. De asemenea, a fost redusă amortizarea de la 25 de ani la 15 ani, "ceea ce generează un avantaj pentru statul român".
"Vom folosi acest instrument de finanţare SAFE pentru a dezmorţi industria de apărare din România. Avem fabrici din industria naţională de apărare care de vreo 30 de ani nu au mai beneficiat de investiţii, nu sunt într-o situaţie tehnologică foarte competitivă. Folosim SAFE, care este interesant pentru firmele care au o tehnologie foarte avansată, să alăturăm această tehnologie industriei de apărare din România. Statul român are facilităţi de producţie care nu pot fi cumpărate indiferent de cât de mulţi bani ar avea alţii, are angajaţi foarte bine pregătiţi. Aceste lucruri sunt în avantajul statului român", a mai spus ministrul Economiei.
Potrivit acestuia, vor urma şi alte contracte privind industria de apărare după cel încheiat cu Rheinmetall AG.
"Este dovada faptului că România nu este doar în situaţia de a importa tehnică pentru apărare, ci avem capacitatea de a produce aici, evident, în interacţiune corectă cu alte firme. Vor urma în perioada următoare anunţuri şi pentru alte zone de producţie din sistemul naţional de apărare. Suntem într-o situaţie în care analizăm toate variantele posibile, cu toate firmele care sunt calificabile pentru a 'trage' bani din SAFE", a adăugat Miruţă.
Ministrul Radu Miruţă, a participat, luni, alături de premierul Ilie Bolojan, la întâlnirea cu reprezentanţii companiei germane din industria apărării Rheinmetall, delegaţie condusă de către CEO-ul Armin Papperger. În cadrul întrevederii a fost semnat acordul final de colaborare pentru realizarea, la Victoria (judeţul Braşov), a unei investiţii strategice: o fabrică de pulberi pentru muniţie, construită de la zero.
"Rheinmetall-Victoria SA va fi, în acest moment, cea mai modernă companie din lume în domeniul producerii de pulberi cu bază dublă şi triplă. Aceste pulberi sunt necesare în întreaga lume, cu precădere în Europa, pentru susţinerea forţelor de apărare - inclusiv în România", a declarat CEO-ul Rheinmetall.
Fabrica ce urmează să fie construită va avea o capacitate de producţie de aproximativ 60.000 de încărcături, respectiv 300.000 de încărcături modulare, ceea ce înseamnă una dintre cele mai mari capacităţi din lume pentru sisteme de artilerie. Se vor produce, de asemenea, 200 de tone de pulberi pentru nevoile locale, în special pentru calibrul de 120 de milimetri şi pentru calibrele medii.
În ceea ce priveşte valoarea investiţiei, aceasta este de aproximativ jumătate de miliard de euro şi va crea aproximativ 700 de locuri de muncă noi. Construcţia fabricii începe în anul 2026, iar producţia de aici va urma să fie livrată în doi ani.
"Prin acest parteneriat, România începe să se profileze ca un jucător cu potenţial în industria de apărare din sud-estul Europei. Mă bucur că Rheinmetall ne consideră un partener important şi serios şi că îşi consolidează prezenţa în ţara noastră.(..) Mulţumesc companiei pentru disponibilitatea de a lucra cu furnizori din România în aşa fel încât companii româneşti care sunt competitive să-şi dezvolte capacităţile de producţie şi să se integreze în lanţul industriei europene de apărare. Mulţumesc echipelor noastre de negociere, domnului ministru Miruţă, ambasadei Germaniei şi tuturor celor care au fost implicaţi de-a lungul timpului în acest proiect şi cu care astăzi am reuşit să închidem semnarea acestui contract", a declarat premierul Ilie Bolojan.
Context
România va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanţare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor provizorii anunţate de Comisia Europeană pentru statele membre. Este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie. Lista proiectelor trebuie trimise la Comisie până pe 29 noiembrie.
În aceste zile, vor fi definitivate negocierile pentru accesarea fondurilor europene prin programul SAFE, urmând ca planurile de dotări să fie apoi aprobate în şedinţă a CSAT în a doua jumătate a lunii noiembrie şi prezentate ulterior Comisiei Europene.
Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară şi de infrastructură.
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, pentru care 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul.
Comentează