Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a discutat vineri cu omologii din China şi India, începând o serie de întâlniri faţă în faţă la o reuniune ASEAN de apărare, găzduită de Malaezia, în contextul în care Washingtonul încearcă să-şi consolideze legăturile de securitate regională, relatează Reuters, conform News.ro.
Hegseth i-a spus lui Dong Jun din China că Statele Unite îşi vor „apăra cu fermitate interesele” şi vor menţine echilibrul de putere în regiunea Indo-Pacific, exprimându-şi în acelaşi timp îngrijorarea cu privire la activităţile Chinei în Marea Chinei de Sud şi în jurul Taiwanului, zone disputate.
Pact cu India
El a salutat, de asemenea, ca „piatră de temelie pentru stabilitatea şi descurajarea regională” un nou cadru de cooperare în domeniul apărării, pe 10 ani, semnat cu ministrul apărării indian Rajnath Singh. „Este un pas important pentru cele două armate ale noastre, o foaie de parcurs pentru o colaborare mai profundă şi mai semnificativă în viitor”, a declarat Hegseth reporterilor după semnarea documentului.
Hegseth şi Singh s-au întâlnit pentru prima dată de când Statele Unite au impus tarife de 50% asupra mărfurilor indiene, în august, ca pedeapsă pentru achiziţiile de petrol rusesc efectuate de New Delhi.
Tarifele au determinat India să suspende achiziţiile de echipamente de apărare din SUA, cele două părţi urmând să discute vineri o revizuire a planurilor Indiei de a cumpăra echipamente militare.
În timp ce Washingtonul încearcă să contracareze dominaţia crescândă a Chinei în regiune, Hegseth urmează să se întâlnească şi cu miniştrii apărării din Indonezia, Filipine şi Thailanda, printre alţii, a declarat un oficial, care a vorbit sub condiţia anonimatului.
Delegaţii din Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Rusia participă la reuniunea miniştrilor apărării din Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
Hegseth s-a întâlnit joi cu ministrul apărării din Malaezia şi ambii lideri s-au angajat să asigure securitatea maritimă în Marea Chinei de Sud.
DISPUTE TERITORIALE ŞI INFLUENŢĂ ÎN CREŞTERE A CHINEI
Această cale navigabilă aglomerată este revendicată aproape în întregime de China, deşi se suprapune cu zonele economice exclusive ale Bruneiului, Indoneziei, Malaeziei, Filipinelor şi Vietnamului.
Beijingul a desfăşurat o flotă de pază de coastă care s-a ciocnit în repetate rânduri cu nave filipineze şi a fost acuzată că perturbă activităţile energetice ale Malaeziei şi Vietnamului.
Disputele nerezolvate privind suveranitatea insulelor şi a teritoriilor din Marea Chinei de Sud se agravează de ani de zile. Beijingul afirmă că paza sa de coastă a acţionat în mod profesionist pentru a apăra teritoriul chinez de incursiuni.
Statele Unite au încercat să-şi consolideze prezenţa în Asia de Sud-Est pentru a contracara influenţa crescândă a Chinei.
Duminică, preşedintele Donald Trump le-a spus liderilor ASEAN că Statele Unite le sunt „alături 100%” şi intenţionează să fie „un partener puternic pentru multe generaţii”.
Washingtonul are un pact de apărare cu Filipine care prevede zeci de exerciţii militare anuale şi utilizarea unor baze militare, pe lângă exerciţii similare cu Thailanda şi Indonezia şi schimburi cu Malaezia.
ORDIN DE RELUARE A TESTELOR CU ARME NUCLEARE
Cu puţin timp înainte de întâlnirea de joi cu omologul său chinez Xi Jinping, Trump a declarat că a ordonat armatei americane să reia testele cu arme nucleare, în parte, pe fondul expansiunii rapide a stocului nuclear al Chinei.
ASEAN s-a opus în mod constant armelor nucleare şi a depus eforturi pentru ca toate cele cinci state care deţin arme nucleare să aprobe o zonă fără arme nucleare în Asia de Sud-Est, a declarat vineri secretarul general Kao Kim Hourn când a fost întrebat despre reluarea testelor.
Eforturile administraţiei Trump de a convinge aliaţii să cheltuiască mai mult pentru apărare au provocat, de asemenea, tensiuni, dar prim-ministrul japonez Sanae Takaichi i-a spus preşedintelui american săptămâna aceasta că este hotărâtă să consolideze capacităţile de apărare ale ţării sale.
Miercuri, Hegseth a îndemnat Japonia să accelereze planurile de creştere a cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB, afirmând că alianţa dintre Washington şi Tokyo este „esenţială pentru a descuraja agresiunea militară chineză”.
China cere Statelor Unite să se opună independenţei Taiwanului după summitul Xi-Trump de la Busan
China a cerut vineri Statelor Unite să adopte o poziţie clară împotriva "independenţei Taiwanului" şi a afirmat că "reunificarea" celor două maluri ale strâmtorii este o "tendinţă istorică ireversibilă", informează EFE, scrie Agerpres.
Ministrul apărării chinez, Dong Jun, a făcut aceste declaraţii în timpul unei întâlniri cu omologul său american, Pete Hegseth, în cadrul reuniunii miniştrilor apărării din ASEAN de la Kuala Lumpur, la o zi după summitul dintre preşedinţii Xi Jinping şi Donald Trump din Busan (Coreea de Sud), în care - potrivit preşedintelui american - nu a fost abordată problema Taiwanului.
Dong Jun a subliniat, potrivit unui comunicat al ministerului său, că Beijingul "rămâne angajat în dezvoltarea paşnică", dar "îşi va apăra ferm interesele de securitate naţională" şi are "capacitate şi încredere deplină de a răspunde cu calm oricărei provocări sau act de interferenţă".
O opoziţie explicită faţă de independenţa Taiwanului ar constitui o schimbare în politica oficială a Washingtonului, care în perioada administraţiei anterioare a preşedintelui Joe Biden (2021-2025) s-a limitat la a declara că "nu sprijină" secesiunea.
De mai bine de şapte decenii, SUA se află în mijlocul disputelor dintre China şi Taiwan. Washingtonul este principalul furnizor de arme pentru Taipei şi, deşi nu întreţine legături diplomatice cu insula, ar putea să o apere în cazul unui conflict cu Beijingul.
În timpul întâlnirii cu Hegseth, Dong şi-a exprimat, de asemenea, speranţa că SUA vor "traduce în acţiune declaraţiile sale de a nu limita China sau de a căuta conflicte", cu scopul de a "injecta energie pozitivă în pacea şi securitatea regională şi globală".
Declaraţiile ministrului chinez au fost făcute în aceeaşi zi în care preşedintele taiwanez, William Lai a îndemnat la "respingerea anexării, agresiunii, unificării forţate şi a formulei o ţară, două sisteme" propusă de Beijing.
Taiwanul nu vrea "o ţară, două sisteme" aşa cum doreşte China şi trebuie să îşi susţină libertatea şi democraţia şi să fie hotărâtă să se apere, a declarat preşedintele Lai Ching Te (William Lai), potrivit Reuters.
Lai, pe care China îl consideră un "separatist", le-a spus soldaţilor aflaţi într-o bază militară din Hukou, în nordul Taiwanului, că numai forţa poate aduce adevărata pace.
"Acceptarea pretenţiilor agresorului şi abandonarea suveranităţii cu siguranţă nu pot obţine pacea. Prin urmare, trebuie să menţinem statu-quo-ul cu demnitate şi hotărâre, opunându-ne ferm anexării, agresiunii şi avansării forţate a unificării", a spus el.
"Poporul taiwanez care îşi protejează suveranitatea şi îşi păstrează modul de viaţă democratic şi liber nu trebuie privit ca o provocare. A investi în apărarea naţională înseamnă a investi în pace", a subliniat preşedintele taiwanez.
Lai s-a angajat să majoreze cheltuielile militare la 5% din PIB până în 2030, întărind apărarea insulei în faţa unei ameninţări tot mai mari din partea Chinei.
El a fost prezent la Hukou pentru o ceremonie de punere în funcţiune a primului batalion de tancuri M1A2T Abrams din Taiwan, fabricat de General Dynamics Land Systems, o unitate a companiei americane General Dynamics.
Taiwanul a primit până acum 80 din cele 108 tancuri M1A2T pe care le-a comandat din SUA, cel mai important susţinător internaţional şi furnizor de arme al insulei, în pofida lipsei de legături diplomatice formale.
China consideră insula o "parte inalienabilă" a teritoriului său şi în ultimii ani şi-a dublat campania de presiune împotriva acesteia pentru a realiza "reunificarea naţională", cheia obiectivului pe termen lung al preşedintelui Chinei, Xi Jinping, de a obţine "întinerirea" naţiunii chineze.
În ultimele săptămâni, presa de stat chineză şi-a intensificat campania în favoarea "reunificării paşnice", subliniind beneficii aplicării în Taiwan a modelului "o ţară, două sisteme", în vigoare în regiunile semi-autonome Hong Kong şi Macao.
Comentează