La o lună după ce în Piaţa Republicii din Paris a fost iniţiată o mişcare contestatară împotriva întregii clase politice franceze, viitorul acestei acţiuni devine tot mai incert, iar participanţii încep să-şi piardă speranţa ca ea va reuşi să determine vreo schimbare, relevă o analiză publicat vineri de AFP. Odată pornită la sfârşitul lunii martie, mişcarea 'Nuit Debout' (Noaptea în Picioare) s-a extins rapid şi în alte oraşe franceze, manifestanţii protestând în fiecare seară paşnic împotriva politicienilor, indiferent că este vorba despre cei de dreapta sau de stânga, şi exprimându-şi acolo nemulţumirile dintre cele mai diverse, anunţă Agerpres.
Dar acum participanţii sunt tot mai sceptici cu privire la posibilitatea continuării acestui forum informal care a devenit şi un cadru de dezbatere despre criza democraţiei, mişcări sociale, dar şi despre alte teme cum ar fi feminismul sau schimbările climatice.
Mişcarea se vede fragilizată şi de confruntările violente care au avut loc în noaptea de joi spre vineri la Paris între forţele de ordine şi manifestanţii care protestează împotriva reformei legislaţiei muncii. Deşi 'Nuit Debout' a început tot ca un protest împotriva acestei reforme, organizatorii ei au ţinut vineri să anunţe că se delimitează de manifestanţii violenţi 'care discreditează mişcarea'.
Dar înainte de toate, 'Nuit Debout' suferă de incapacitatea de a reuni toate nemulţumirile într-o platformă comună şi cu obiective cât de cât clare. 'Este evident că am ajuns într-o fază de lehamite', constată un participant într-o postare pe site-ul nuitdebout.fr, unde oricine poate pune întrebări şi formula propuneri.
Pe de altă parte, în pofida mediatizării, numărul celor care au venit în pieţe în fiecare seară nu a fost mai mare de câteva sute sau câteva mii. Nici pe reţelele de socializare protestul nu pare să fi stârnit entuziasmul aşteptat. De exemplul, contul twitter.com/nuitdebout are circa 39.000 de urmăritori, iar pagina de pe Facebook circa 123.000 de like-uri. Ca termen de comparaţie, Alain Juppé, considerat favoritul dreptei la alegerile prezidenţiale de anul viitor, are pe Facebook aproximativ 130.000 de like-uri.
În cursul zilei de joi, organizatorii 'Nuit Debout' au încercat o apropiere de sindicatele care continuă acţiunile de protest împotriva adoptării noii legislaţii a muncii, considerată de contestatarii ei ca fiind prea liberală. Astfel, după o manifestaţie la care au participat zeci de mii de persoane, şeful sindicatului CGT, Philippe Martinez, a venit în Piaţa Republicii, unde a fost primit cu sentimente amestecate. De altfel, mulţi acuză sindicatele că sunt nereprezentative, divizate, organizate ierarhic şi cantonate în anumite revendicări.
Filosoafa politică belgiană Claire Mouffe, observatoare a acestei mişcări comparată adesea cu mişcarea spaniolă 'Indignados' sau cu cea americană 'Occupy Wall Street', a exprimat rezerve faţă de viitorul 'Nuit Debout'. 'Ocuparea unei pieţe nu este de ajuns', a subliniat ea într-un interviu acordat săptămânalului Le Nouvel Observateur. 'Dacă manifestanţii doresc ca acţiunea lor să aibă un impact politic şi să fie în măsură să schimbe ceva, atunci ei trebuie să se organizeze într-un mod mai pe verticală', apreciază Claire Mouffe, care tocmai a publicat în Franţa o carte intitulată 'Iluzia consensului'.
În opinia ei, la fel cum s-a întâmplat cu Occupy Wall Street la New York, Nuit Debout alimentează 'percepţia romantică de a putea inventa un nou mod de a face politică'.
'Indignaţii' spanioli care au ocupat şi ei pieţele 'au respins mult timp orice compromis sau alianţă', pentru ca apoi unii dintre ei să creeze partidul Podemos (stânga radicală), ce a obţinut 20% la alegerile legislative din decembrie, când cele două formaţiuni tradiţionale spaniole (Partidul Socialist şi Partidul Popular) au înregistrat un regres semnificativ ce a avut ca efect un blocaj politic care a condus acum la convocarea alegerilor anticipate. 'Între mişcarea spontană şi organizarea politică trebuie creată o sinergie', conchide Claire Mouffe.
Comentează