Preşedinta Maia Sandu a decretat o zi de doliu naţional în Republica Moldova joi, 20 noiembrie, ziua în care Ilie Ilaşcu - unul dintre liderii mişcării de eliberare naţională din anii 1990, condamnat la moarte de regimul separatist de la Tiraspol - va fi înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti, informează media de peste Prut, notează Agerpres.
Totodată, la Palatul Naţional "Nicolae Sulac" din Chişinău va avea loc în aceeaşi zi, între orele 10:00 - 13:00, o ceremonie simbolică de rămas-bun.
"Joi, când Ilie Ilaşcu va fi înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti, declarăm zi de doliu în amintirea eroului Republicii Moldova. Un om care a stat faţă-n faţă cu un stat agresor. Şi care a rezistat. Nu doar a rezistat - ci a rămas liber", a transmis Maia Sandu.
Potrivit preşedintei R. Moldova, Ilie Ilaşcu va rămâne în memoria generaţiilor drept "un simbol al rezistenţei şi al luptei pentru integritate".
"În cei nouă ani de detenţie ilegală, el a fost torturat, ameninţat, a trecut prin execuţii simulate cu gloanţe oarbe pentru a-l dărâma. Dar el nu şi-a trădat ţara. Ilie Ilaşcu a ales, cu fruntea mereu sus, să meargă la moarte pentru independenţa Republicii Moldova şi va rămâne un simbol al tuturor moldovenilor. Important este să transmitem lecţia lui de patriotism şi către generaţiile tinere. Sacrificiile lui să rămână în memoria noastră şi să ne ofere - în momentele de cumpănă - acea credinţă, atât de necesară, în puterea neamului de a-şi construi destinul", a subliniat Maia Sandu, citată de Radio Moldova.
Ilie Ilaşcu, fost deţinut politic al regimului separatist de la Tiraspol în perioada anilor 1992 - 2001, a decedat pe 17 noiembrie, la vârsta de 73 de ani.
Sicriul cu trupul său neînsufleţit este depus în aceste zile la capela Bisericii Sfânta Sofia de la Bucureşti.
În continuare, Radio Moldova prezintă date din biografia sa. Ilie Ilaşcu s-a născut pe 30 iulie 1952 la Taxobeni, raionul Făleşti, s-a numărat printre fondatorii Mişcării de Eliberare Naţională şi a condus, până în 1992, filiala de la Tiraspol a Frontului Popular din Moldova. A participat direct la luptele de pe Nistru, în calitate de comandant al trupelor ale Ministerului Securităţii Naţionale al Republicii Moldova.
Pe 2 iunie 1992, Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Petrov-Popa au fost arestaţi de forţele speciale ruse, un an mai târziu fiind condamnat la moarte de către o instanţă nelegitimă din stânga Nistrului. Ilaşcu a stat în închisorile transnistrene din 1992 până în 2001, în condiţii extrem de dificile, detenţia însemnând izolare, presiune psihologică, restricţii arbitrare şi încălcarea sistematică a drepturilor sale. A fost scos din celula sa de patru ori pentru a asculta citirea sentinţei capitale şi tot de patru ori s-a tras în gol asupra sa la perete.
Pe 5 mai 2001, în urma insistenţei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Uniunii Europene, Ilaşcu a fost transferat la Chişinău şi predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova şi României.
Ceilalţi membri ai grupului au fost eliberaţi treptat: Alexandru Leşco, în iunie 2004, după executarea celor 12 ani de detenţie; Andrei Ivanţoc - la 2 iunie 2007, după 14 ani de închisoare; iar Tudor Petrov-Popa - la 4 iunie 2007, tot după 14 ani de detenţie.
În 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărârea în cauza "Ilaşcu şi alţii c. Moldovei şi Rusiei", menţionând responsabilitatea Federaţiei Ruse şi a R. Moldova pentru tortură, privaţiune ilegală de libertate şi încălcarea dreptului la corespondenţă.
Ilie Ilaşcu a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi: 1994 - 1998 şi 1998 - 2000, precum şi senator în România în două mandate: 2000 - 2004 şi 2004 - 2008. Între 2001 şi 2008, a fost membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea delegaţiei României.
La 10 mai 2001, preşedintele României, Ion Iliescu, i-a conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler. Pe 2 august 2010, membrii "Grupului Ilaşcu" au primit "Ordinul Republicii" din partea preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. A fost "Cetăţean de onoare" în cel puţin 40 de oraşe din România, inclusiv la Chişinău şi Bucureşti.
Comentează