În final, rezultatele au fost mai bune decât îndrăzniseră să spere aliaţii occidentali ai Moldovei. La alegerile parlamentare de duminică, partidul pro-european al preşedintei Maia Sandu a obţinut o victorie convingătoare, confirmând orientarea spre Vest a acestei foste republici sovietice cu 2,4 milioane de locuitori, scrie The Guardian, potrivit news.ro.
Cu toate voturile numărate, partidul de guvernământ Acţiune şi Solidaritate al Maiei Sandu a obţinut 50,20% din voturi, comparativ cu 24,17% pentru Blocul Patriotic, pro-rus. Victoria solidă a venit în ciuda rapoartelor pe scară amplă despre amestecul Rusiei şi a unei serii de şocuri ce ar fi putut răsturna orice guvern în funcţie.
De la ultimele alegeri parlamentare din 2021, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină a dus la stabilirea a 135.000 de persoane în Moldova – cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor din lume – şi la un şoc al preţurilor la energie care a dus inflaţia la un vârf de 34%. În ciuda acestor dificultăţi, PAS a înregistrat o scădere a procentului de voturi cu mai puţin de 3% faţă de 2021, notează The Guardian.
Pentru Maia Sandu, fostă funcţionară a Băncii Mondiale, care a fost realeasă preşedinte al Moldovei în 2024, este o victorie categorică. Ea doreşte ca Moldova să adere la UE până în 2030. Cu o majoritate parlamentară sigură, în loc de coaliţia divizată pe care o prevăzuseră mulţi analişti, ar trebui să-i fie mai uşor să promoveze reformele politice şi economice exigente necesare pentru aderarea la Uniune.
A fost un rezultat la fel de important şi pentru UE, care a investit capital politic în Moldova. Comisia Europeană a promis 1,9 miliarde de euro în subvenţii şi împrumuturi ieftine pentru Moldova, pentru a construi infrastructură, cum ar fi drumuri, spitale şi cabluri de internet, pentru a stimula economia şi a accelera intrarea sa pe piaţa unică europeană. Luna trecută, liderii Germaniei, Franţei şi Poloniei au efectuat o vizită comună de mare vizibilitate în Moldova, cu ocazia aniversării independenţei sale, pentru a-şi exprima solidaritatea. (Luni, liderii celor trei ţări care formează aşa-numitul „Triunghi de la Weimar” au transmis o declaraţie comună de felicitare în care au promis să sprijine în continuare Chişinăul - n.r.).
'Lupta nu s-a terminat'
Dar suspinele de uşurare sunt temperate de înţelegerea faptului că acesta este doar un capitol dintr-o poveste lungă. „Lupta nu s-a terminat”, a declarat luni fostul prim-ministru al Moldovei Natalia Gavriliţa la o conferinţă pe tema securităţii, la Varşovia. „Desigur, suntem foarte hotărâţi să ducem la bun sfârşit reformele, cu toate provocările şi constrângerile de capacitate şi aşa mai departe”, a spus ea.
Clara Volintiru, şefa biroului din Bucureşti al German Marshall Fund, a declarat că este clar că mobilizarea electorală în favoarea blocului Patriotic, pro-Moscova, nu a fost masivă. Dar asta nu înseamnă că „tacticile de manipulare şi interferenţă” ale Rusiei au eşuat, a avertizat ea, interferenţa rusă concentrându-se pe întregul ciclu electoral, nu doar pe votul de duminică. „Scopul interferenţei ruse este de a amplifica neîncrederea societăţii, de a diminua încrederea pe care publicul moldovean o are nu doar în guvernul şi preşedintele său, ci şi în viitorul său european”, a explicat ea.
În perioada premergătoare votului, autorităţile moldovene au acuzat Rusia că a cheltuit sute de milioane de euro în încercarea de a influenţa rezultatele. Zeci de indivizi au fost arestaţi, acuzaţi că au călătorit în Serbia pentru a fi instruiţi cum să străpungă cordoanele poliţiei şi cum să opună rezistenţă agenţilor de securitate. Între timp, o anchetă Reuters a descoperit că preoţii ortodocşi din această ţară extrem de religioasă au beneficiat de călătorii în Rusia cu toate cheltuielile plătite şi au primit sume de până la 1.200 de euro – mai mult decât dublul salariului mediu lunar – pentru promovarea discursurilor antioccidentale.
Kremlinul a negat implicarea în alegerile din Moldova.
'Un laborator' de testare
Volintiru avertizează că Moldova este „un laborator” în care Rusia testează „o gamă largă de instrumente şi tactici” care ar putea fi utilizate în alte democraţii europene. Analista a citat un sondaj nepublicat al centrului StratCom al guvernului moldovean, despre care avea cunoştinţă, care arată că 70% din populaţie simte un nivel ridicat de anxietate. „Există o anxietate şi o teamă răspândite în rândul populaţiei. Şi acesta este scopul final al interferenţei ruseşti, nu doar de a promova o opţiune politică sau alta, ci de a se asigura că întregul proces democratic este contestat sau că există îndoieli cu privire la acesta”, a explicat Volintiru.
În acest context, Moldova continuă să urmărească obiectivul ambiţios de a adera la UE până în 2030. Este un obiectiv dificil de atins. În ultimii 18 ani, UE a admis o singură ţară, Croaţia, pe fondul neîncrederii generalizate faţă de procesul de extindere care există în Europa de Vest, în special în Franţa, Danemarca şi Ţările de Jos.
Mulţi politicieni susţin că invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a schimbat totul. Ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad, a declarat luni, la Forumul de Securitate de la Varşovia, că după „o formă de scepticism faţă de extindere în Franţa s-a produs o schimbare în ultimii ani”, deoarece oamenii realizează că extinderea influenţei blocului către Ucraina, Moldova şi Balcanii de Vest „este o necesitate geopolitică care va exporta securitate şi stabilitate pentru Europa” şi va reprezenta o oportunitate economică.
Blocajul Ungariei
Asta nu înseamnă că drumul este liber. Negocierile privind aderarea Moldovei la UE sunt blocate, deoarece guvernul Ungariei, favorabil Kremlinului, refuză să aprobe deschiderea de negocieri substanţiale cu Ucraina. Cererile de aderare la UE ale Ucrainei şi Moldovei sunt legate în mod informal, ceea ce înseamnă că o singură obiecţie le poate bloca pe ambele.
Preşedintele Consiliului European, António Costa, care prezidează summiturile UE, încearcă să rezolve problema renunţând la cerinţa ca fiecare etapă a procesului de negociere să fie aprobată în unanimitate. Etapele importante, precum deschiderea şi închiderea negocierilor, ar necesita în continuare acordul tuturor membrilor, dar alte decizii – cum ar fi deschiderea discuţiilor despre politicile UE – ar putea fi luate cu votul majorităţii, potrivit informaţiilor obţinute de The Guardian. În acest fel, Costa speră să menţină impulsul pentru Moldova, Ucraina şi ţările din Balcanii de Vest care doresc să adere la UE.
Volintru consideră că extinderea a devenit o chestiune de voinţă politică, nu doar un proces birocratic. „Presiunile geopolitice sunt foarte mari şi cred că Bruxelles-ul înţelege foarte bine miza implicată”, spune ea.
Comentează