Uniunea Europeană se află în fața uneia dintre cele mai importante decizii din ultimele decenii. După 13 ani fără niciun nou stat admis în blocul comunitar, războiul din Ucraina și competiția tot mai dură dintre marile puteri au readus în prim-plan extinderea UE. Deși mai multe țări candidate au accelerat reformele, la Bruxelles persistă temerile că Uniunea nu este încă pregătită pentru un nou val de aderări, arată o analiză publicată de Financial Times.
Extinderea UE a devenit o miză de securitate, nu doar una politică
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat fundamental modul în care liderii europeni privesc extinderea Uniunii.
Dacă în trecut aderarea unor noi state era tratată în principal ca un proces politic și administrativ, acum ea este văzută și ca un instrument strategic pentru consolidarea securității continentului.
În acest context, Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova au făcut pași importanți în negocierile cu Bruxellesul. Totuși, în paralel, instituțiile europene discută modificarea regulilor de aderare și introducerea unei integrări în etape, în locul sistemului actual, în care toate beneficiile sunt acordate doar la finalizarea întregului proces.
Țările candidate privesc însă cu îngrijorare această posibilitate, temându-se că noile reguli ar putea prelungi și mai mult drumul spre aderare.
Avertisment: „Este acum ori niciodată”
Potrivit analistului Ilir Deda, de la Institutul pentru Științe Umane din Viena, Uniunea Europeană riscă să piardă credibilitatea dacă nu va lua rapid o decizie privind extinderea. „Este acum ori niciodată.”
El avertizează că o nouă amânare ar avea efecte serioase atât asupra statelor candidate, cât și asupra Uniunii Europene.
„Credibilitatea UE va fi afectată intern și la nivel global. Acel scenariu trebuie evitat cu orice preț.”
Muntenegru, cel mai aproape de aderare
Dintre toate statele candidate, Muntenegru este considerat cel mai avansat în negocieri. Țara a îndeplinit deja condițiile pentru mai mult de jumătate dintre cele 33 de capitole de negociere și ar putea închide întregul proces până la sfârșitul acestui an.
Premierul irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, consideră că succesul Muntenegrului ar transmite un mesaj puternic întregii regiuni.
„Credem că putem să îi aducem într-un stadiu, mai mult sau mai puțin, de genul: ‘Europa, este rândul tău. Lăsăm Muntenegru să ni se alăture sau nu?’”, a declarat acesta pentru Financial Times.
Martin a subliniat că aderarea Muntenegrului ar demonstra că procesul de extindere funcționează în continuare.
Ucraina complică planurile Bruxellesului
Situația Ucrainei este însă mult mai dificilă. Deși statele membre consideră că integrarea Kievului are o importanță strategică majoră, oficialii europeni admit că există probleme serioase privind corupția, independența justiției și alte criterii fundamentale.
Un diplomat european citat de Financial Times a explicat că Ucraina reprezintă o provocare fără precedent pentru Uniune.
„Nu poți aduce o țară cu 40 de milioane de oameni, care se află pe locul 104 pe lista globală a corupției, în UE. Ar fi o bătaie de joc la adresa întregului proiect”, a spus el.
În același timp, oficialul a avertizat că nici abandonarea Ucrainei nu este o opțiune.
„Dar nici nu o poți lăsa în bătaia vântului. Toată lumea poate vedea că Ucraina va avea nevoie de ceva din partea noastră pentru a face lunga perioadă de așteptare pentru aderare mai ușor de digerat”, a explicat diplomatul.
Bruxellesul ia în calcul schimbarea regulilor
Franța și Germania promovează un model de integrare graduală, prin care statele candidate ar primi acces progresiv la beneficiile Uniunii, pe măsură ce implementează reformele cerute.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, consideră că actualul sistem trebuie adaptat noii realități geopolitice.
„Trebuie să evoluăm. Noi încă folosim metodologia care este aproape aceeași cu cea de acum 40 de ani, atunci când Spania și Portugalia s-au alăturat UE”, afirmă Kos.
Reacțiile statelor candidate sunt împărțite. Ucraina respinge ideea compromisurilor, în timp ce Serbia s-a declarat dispusă să accepte o integrare etapizată.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a transmis că țara sa este pregătită să se alinieze politicilor europene dacă primește beneficii concrete încă din timpul negocierilor.
Următoarele luni pot decide viitorul extinderii
Numeroși analiști apreciază că până la sfârșitul lui 2026 se va decide dacă Uniunea Europeană va relansa cu adevărat procesul de extindere sau dacă acesta va intra într-o nouă perioadă de blocaj.
Dacă Muntenegru va închide ultimele capitole de negociere, iar statele membre vor ajunge la un acord privind reforma mecanismului de aderare, UE ar putea deschide un nou capitol al extinderii.
În caz contrar, avertizează oficialii europeni, întârzierea ar putea alimenta influența altor puteri în vecinătatea Uniunii.
Comentează