Moscova acuză NATO că duce o politică antirusească la presiunea SUA

Ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice participă la 'efectuarea unei politici agresive antiruseşti' la presiunea Statelor Unite, care îşi urmăresc propriile obiective geopolitice, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu apărut joi în ziarul german Rheinische Post, citat de TASS, RIA Novosti şi publicaţia Vzgliad potrivit Agerpres

O situaţie alarmantă s-a creat la ora actuală în jurul NATO, susţine Lavrov, insistând că ţările din Alianţă iau parte la promovarea unei politici agresive faţă de Rusia, pe fondul creşterii 'nejustificate', în opinia sa, a cheltuielilor militare, în timp ce blocul nord-atlantic îşi sporeşte prezenţa militară în apropiere de graniţele Federaţiei Ruse.

Potrivit ministrului rus de externe, dacă în 2018 numai Statele Unite au cheltuit în acest scop peste 700 de miliarde de dolari, NATO în ansamblul său - aproape un milion de miliarde (dolari), în timp ce Rusia - mai puţin de 50 de miliarde de dolari.

Şeful diplomaţiei ruse susţine că Alianţa Nord-Atlantică îşi creşte prezenţa militară în apropiere de graniţa Rusiei şi a aliatului său Belarus, ceea ce sporeşte riscul de incidente 'întâmplătoare' şi duce la o escaladare a tensiunilor militaro-politice în regiune.

'Deciziile includerii în acest bloc a unor ţări precum Muntenegru şi Macedonia de Nord sunt absolut lipsite de logică din punctul de vedere al consolidării capacităţilor de apărare a NATO', susţine Lavrov în interviul acordat Rheinische Post cu ocazia unei vizite în Germania pentru a participa joi la un forum germano-rus.

Toate acestea, în opinia sa, 'nu sunt deloc ceea ce este necesar astăzi pentru a menţine securitatea şi stabilitatea în Europa'.

Referitor la relaţiile actuale dintre Rusia şi NATO, Serghei Lavrov a evocat că 'perioade de îngheţ' au existat şi mai înainte, amintind în acest context episodul bombardării Serbiei de către Alianţa Nord-Atlantică (1999) şi conflictul din august 2008 dintre Rusia şi Georgia, descris de ministrul rus ca 'aventura militară a regimului preşedintelui Mihail Saakaşvili în Osetia de Sud'.

'Acele crize au fost însă depăşite', a menţionat Lavrov, în contextul în care relaţiile dintre NATO şi Rusia au încetat practic după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Moscova.

În acelaşi timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri ca Rusia să-şi distrugă noua rachetă 9M729, care poate transporta focos nuclear, pentru salvarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), ce ar putea înceta la 2 august 2019 în cazul în care nu survine nicio schimbare din partea ţărilor semnatare - Rusia şi SUA. Washingtonul susţine că Rusia a încălcat acest pact, dezvoltând o rachetă capabilă să opereze în raza de acţiune interzisă de tratat.

'După cum am spus, în 1987, ei (ruşii) au reuşit să distrugă în jur de 2.000 de rachete în câteva săptămâni, de aceea cred că ar putea distruge noile rachete dacă ar dori. Dacă, într-adevăr, am vedea din partea Rusiei dorinţa de a scăpa de aceste rachete, sunt sigur că am putea salva INF', a declarat Stoltenberg vorbind în cadrul unui forum în Colorado (SUA), potrivit TASS.

Tratatul INF, semnat de SUA şi URSS în 1987, a interzis rachetele cu lansare de la sol capabile să transporte focoase nucleare pe o distanţă între 500 şi 5.500 de kilometri