Moscova denunţă degradarea situaţiei din Nagorno-Karabah

Situaţia din Nagorno-Karabah "se degradează", a denunţat marţi Kremlinul, în cea de-a zecea zi de lupte în această regiune separatistă unde se confruntă armeni şi azeri, şi a calificat drept "inacceptabilă" uciderea de civili, informează AFP potrivit Agerpres.

"Situaţia continuă să se degradeze, oamenii continuă să moară, ceea ce este total inacceptabil", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reiterând că "părţile au obligaţia de a înceta schimbul de focuri şi de a lua loc la masa negocierilor".

Armenii şi azerii şi-au continuat marţi luptele pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, în timp ce Turcia i-a cerut comunităţii internaţionale să susţină Azerbaidjanul, în pofida apelurilor la armistiţiu şi a victimelor civile.

În cea de-a zecea zi de lupte, nicio tabără nu pare să fi înregistrat vreun avantaj determinant.

Baku şi Erevan sunt acuzate în ultimele zile că şi-au înteţit în mod intenţionat bombardamentele asupra zonelor urbane locuite, în special asupra capitalei separatiste Stepanakert şi a celui de-al doilea oraş al Azerbaidjanului, Grandja.

Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni creştini, şi-a declarat independenţa faţă de Azerbaidjan, ţară musulmană şiită, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, secesiune care a dus la începutul anilor 1990 la un război ce s-a soldat cu circa 30.000 de morţi. Frontul din Nagorno-Karabah a fost aproape îngheţat după un armistiţiu încheiat în 1994, în pofida unor ciocniri regulate.

Preşedintele azer Ilham Aliev, a cărui ţară bogată în petrol a cheltuit mult pe achiziţia de arme moderne, a jurat să recucerească Nagorno-Karabah, excluzând un armistiţiu fără o retragere militară armeană din regiune şi fără "scuze" din partea premierului armean Nikol Pasinian.

Bilanţul de 286 de morţi de începutul conflictului rămâne foarte discutabil. Azerbaidjanul, care nu a anunţat nicio victimă printre soldaţii săi, evocă moartea a 46 de civili, în timp ce Karabah susţine că 240 de militari şi 19 civili ai săi şi-au pierdut viaţa. În schimb, Baku şi Erevan susţin că au ucis 2.300 şi respectiv 3.500 de militari inamici şi pun unul pe seama celuilalt responsabilitatea ostilităţilor.