Motivarea Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1084 din 25 noiembrie 2025, oferă una dintre cele mai puternice și elaborate poziționări juridice din ultimii ani împotriva relativizării ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe. Judecătorii explică, pe larg și explicit, de ce au respins sesizarea președintelui Nicușor Dan împotriva Legii Vexler, legea care întărește instrumentele de combatere a extremismului.
CCR stabilește că actul normativ criticat de șeful statului este „clar, precis și predictibil”, respingând toate argumentele privind presupusa lipsă de claritate sau riscul unor abuzuri. Curtea formulează în motivare principii cu valoare de reper pentru întreaga legislație antiextremistă din România.
Ideologiile fasciste și legionare nu pot fi redefinite: „sunt realități criminale istorice”
Curtea afirmă tranșant că nu pot exista discuții despre „definirea” Mișcării Legionare sau a fascismului în termeni moderni, deoarece acestea sunt noțiuni cu conținut faptic și istoric fixat, imposibil de reinterpretat.
Judecătorii precizează că nazismul, fascismul și legionarismul „au fundamentat mecanisme instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație”, că au produs asasinate politice, violență sistemică, epurări și negarea demnității umane. În consecință, legea nu avea obligația de a reinventa definiții juridice suplimentare — realitatea istorică este ea însăși definitorie.
CCR contrazice argumentul „lipsei de claritate”. Definițiile există deja în lege și sunt aplicabile
Sesizarea președintelui reclama lipsa de precizie a noțiunilor precum „materiale cu caracter fascist”, „promovarea cultului unor persoane” sau „caracter legionar”. CCR respinge criticile și arată că ordonanța modificată conține deja toate definițiile relevante, inclusiv una detaliată pentru Mișcarea Legionară, enumerând explicit organizațiile care au compus-o.
Curtea notează că textul legal oferă criterii suficiente pentru instanțele de judecată, fără a crea confuzie sau impredictibilitate.
Libertatea de exprimare nu poate proteja extremismul. CCR: „Democrația are dreptul să se apere”
Unul dintre cele mai ferme pasaje ale motivării arată că libertatea de exprimare nu este absolută, iar invocarea ei pentru a proteja propaganda extremistă ar contraveni chiar principiilor ordinii democratice.
Judecătorii subliniază că într-un stat european modern nu poate fi acceptată diseminarea de materiale, idei sau doctrine ale unor regimuri care au practicat crime împotriva umanității. Protecția libertății de exprimare nu poate fi deturnată pentru a legitima ideologii care au încălcat demnitatea umană în forma ei cea mai brutală.
Eminescu, literatura, schimbul de cărți: CCR respinge temerile președintelui privind atingerea adusă culturii
Nicușor Dan argumentase că unele opere literare – spre exemplu Eminescu – conțin fragmente xenofobe și ar putea intra sub incidența legii, dacă sunt distribuite între persoane fizice. Curtea consideră acest scenariu „vădit nefondat”, pentru că legea prevede clar excepții pentru activitățile culturale, editoriale, de cercetare și educaționale.
Motivarea precizează că legea sancționează propaganda extremistă, nu analiza istorică, lectura literară, dezbaterea academică sau educația.
Cine decide dacă o organizație este fascistă? CCR: textul legal este suficient, instanțele aplică legea, nu creează definiții
Șeful statului a criticat faptul că nu există o autoritate care să stabilească oficial dacă o organizație are caracter fascist sau legionar. CCR arată însă că această condiție nu este necesară: legea oferă definiții, iar instanțele determină în concret aplicarea lor în cazuri particulare.
Argumentul prezidențial despre „riscul unor interpretări arbitrare” este respins ca nefundamentat.
Noțiunea de „cult al persoanelor din conducerea Mișcării Legionare”: CCR explică de ce termenul nu este vag
Curtea clarifică natura infracțiunii: nu orice apreciere sau citare reprezintă „cult”, ci doar promovarea activă, proslăvirea, justificarea sau glorificarea ideologiei extremiste și a persoanelor care au făcut parte din structurile ei de conducere.
În mod explicit, CCR arată că studiul istoric, dezbaterile academice sau prezentarea de fapte nu intră sub incidența legii.
CCR: legea se aliniază în totalitate principiilor europene. România are obligația de a combate extremistul
Motivarea arată că decizia se sprijină pe o jurisprudență bogată a Curții Europene a Drepturilor Omului, care permite statelor să limiteze libertatea de exprimare pentru a împiedica normalizarea ideologiilor totalitare.
Judecătorii insistă că măsurile prevăzute de lege sunt „justificate și legitime”, având ca scop protejarea democrației și a valorilor constituționale.
Context: de ce a sesizat președintele legea și ce critici au fost respinse
Sesizarea președintelui Nicușor Dan viza:
riscul ca distribuirea unor opere literare cu pasaje controversate să fie considerată infracțiune;
lipsa de previzibilitate a noțiunilor juridice;
absența unei autorități competente pentru a decide caracterul organizațiilor vizate;
neclaritatea termenului „cultul unei persoane”;
teama abuzurilor administrative.
CCR respinge integral argumentele, considerând că legea respectă în totalitate Constituția și că restricțiile aplicate sunt proporționale și necesare.
Verdictul: Legea este constituțională. CCR închide disputa cu Cotroceniul
Prin motivarea publicată, Curtea întărește poziția statului român în lupta împotriva extremismului și reafirmă limitele libertății de exprimare în raport cu ideologiile care au produs crime împotriva umanității.
Mesajul central al Curții este fără echivoc: extremismul nu poate fi protejat în numele libertății de exprimare, iar România are obligația democratică de a preveni reabilitarea Mișcării Legionare și a fascismului.
Comentează