Evenimentul Zilei:
Patru țări s-ar fi opus vehement ca la următoarea ședință a Consiliului JAI să fie admise România și Bulgaria în spațiul Schengen... Două state s-ar fi opus oricum, Olanda și Finlanda, cu care sunt convins că nu s-a negociat schimbarea poziției din ședințele anterioare, dar celelalte două, Germania și Franța sunt surprize. Amândouă păreau mai mult decât binevoitoare cu noul președinte al României, amintind aici doar că prima vizită în calitate de președinte a lui Iohannis a fost în Franța. Cum întotdeauna în spatele declarațiilor privind o decizie de asemenea anvergură se ascund amănunte importante poate nu ar fi rău să trecem în revistă principalele motivații care circulă „pe surse”. Primul este că spațiul Schengen este la momentul reorganizării după criza refugiaților din Africa și Orientul Mijlociu. A doua este ancheta EADS care trenează de ceva timp. A fost disjunsă o parte care, de luni, e pe masa instanței de la Înalta Curte. Declanșarea acestei anchete ar fi un disconfort major pentru ambele țări, EADS fiind un consorțiu format din 2 companii, una franceză și una germană. În fine, ar fi și motivații separate. Germaniei nu se poate să-i fi picat bine poziția mult prea intransigentă a României în privința relocării refugiaților, iar Franța sigur privește cu îngrijorare mersul anchetei în dosarul Apa Nova, ajuns la administratorii francezi ai companiei care a preluat alimentarea cu apă a Capitalei. Veolia este una dintre cele mai mari companii franceze în materie managementul deșeurilor, energie și mediu, afacerea din România fiind una dintre cele mai importante din afara granițelor.
RFI:
Uniunea Europeană încearcă să controleze mai bine fluxurile migratorii. In ajunul primelor transferuri de refugiaţi care vor avea loc vineri între două state europene – 20 de refugiaţi eritreeni din Italia vor pleca în Suedia - miniştrii europeni de Interne reuniţi la Luxembourg au dorit să accelereze trimiterea înapoi acasă a refugiaţilor care se dovedesc a fi în fapt doar migranţi economici. După ce s-au înţeles cu greu în privinţa repartizării refugiaţilor între diversele state ale Uniunii Europene, a venit momentul să se discute soarta celor care nu sunt decât « simpli » migranţi economici – şi deci care nu pot beneficia de statulul de azilant. Subiectul nu a fost nici pe departe unul de discordie aşa cum a fost cel al repartizării refugiaţilor. Ideea este de a accelera procesul de repatriere a acestor refugiaţi. « Cei care nu au nevoie de protecţie internaţională trebuie să se întoarcă în ţările lor de origine » afirma ministrul luxemburghez de externe şi al imigraţiei Jean Asselborn, gazda reuniunii de joi. Pentru moment, politica europeană în acest domeniu este ineficientă : în 2014 doar 39% dintre migranţii ilegali trimişi acasă chiar au părăsit teritoriul european. Alte câteva sute de mii cărora le-a fost refuzată cererea de azil au rămas deci ilegal în Europa.
Ziarul Financiar: