Decizia Ford Motor de a renunţa la o parte importantă din planurile sale privind vehiculele electrice evidenţiază o problemă majoră cu care se confruntă industria auto globală: incompatibilitatea tot mai mare dintre piaţa americană şi restul lumii în tranziţia către electrificare, relatează Reuters.
Luni, directorul general al Ford, Jim Farley, a anunţat că producătorul auto va renunţa la mai multe modele complet electrice şi va înregistra ajustări contabile de 19,5 miliarde de dolari legate de activele EV.
Decizia vine după pierderi de aproximativ 13 miliarde de dolari generate de divizia de vehicule electrice începând din 2023 şi marchează cea mai amplă retragere din segmentul EV a unui producător auto american, pe fondul politicilor promovate de administraţia Trump, care au redus subvenţiile şi au slăbit reglementările privind emisiile.
”Nu putem aloca bani pentru produse care nu vor genera profit. Oricât de mult mi-ar plăcea acele modele, clienţii din SUA nu erau dispuşi să plătească pentru ele”, a declarat Farley pentru Reuters.
Schimbarea de strategie reflectă un context mai larg. Eliminarea creditului fiscal de 7.500 de dolari pentru achiziţia de vehicule electrice, la finalul lunii septembrie, a dus la o prăbuşire a vânzărilor EV în SUA, acestea ajungând la aproximativ 5% din piaţă. Prin comparaţie, vehiculele electrice şi hibride reprezintă circa 50% din vânzările auto din China şi aproximativ 25% în Europa.
În acest context, producătorii auto americani se confruntă cu o contradicţie dificil de gestionat: vehiculele electrice sunt greu de vândut profitabil în SUA, dar sunt esenţiale în Europa şi China, unde reglementările sunt mai stricte, iar competiţia cu producătorii chinezi este intensă.
Această realitate obligă companiile să dezvolte game diferite de modele pentru regiuni diferite, crescând costurile şi anulând avantajele globalizării, care timp de decenii a permis producerea aceloraşi modele pentru pieţe multiple. Strategia ”One Ford”, promovată în urmă cu 15 ani, devine astfel imposibil de aplicat în forma sa iniţială.
Pentru a gestiona aceste costuri, Ford şi alţi producători caută parteneriate. Ford şi Renault au anunţat recent o colaborare pentru dezvoltarea de vehicule electrice accesibile în Europa, iar compania americană explorează şi parteneriate cu firme chineze pentru platforme tehnologice EV. În acelaşi timp, Ford a decis să nu mai construiască o dubă electrică destinată pieţei europene, planificată anterior.
Strategia Ford presupune acum reducerea drastică a portofoliului de vehicule electrice, dar păstrarea unui proiect-cheie: un pickup electric de dimensiune medie, cu preţ ţintă de 30.000 de dolari, programat pentru lansare în 2027 şi dezvoltat de o echipă specială din California, cu scopul de a concura Tesla şi producătorul chinez BYD.
”Ca firmă globală care concurează cu China şi alţi jucători, nu avem timp de pierdut”, a spus Farley.
Alţi producători se confruntă cu probleme similare. General Motors a înregistrat în octombrie ajustări contabile de 1,6 miliarde de dolari, pe fondul reducerii planurilor EV, şi a anunţat că vor urma şi alte costuri. Stellantis şi Volkswagen se concentrează tot mai mult pe hibride şi pe parteneriate tehnologice, în timp ce Toyota, mult timp criticată pentru reticenţa faţă de EV-uri, culege acum beneficii din strategia sa axată pe hibride, care reprezintă aproape jumătate din vânzările sale din SUA.
Ford estimează că până în 2030, 50% din vânzările sale globale vor proveni din vehicule electrice, hibride sau modele cu autonomie extinsă, însă, dacă tendinţele actuale continuă, majoritatea vor fi hibride clasice, fără încărcare la priză.
Analiştii avertizează că retragerea parţială din EV-uri nu înseamnă abandonarea completă a electrificării, ci mai degrabă o adaptare la realităţile pieţei şi la lipsa sprijinului guvernamental.
”Vehiculele electrice nu vor dispărea. Întrebarea este dacă producătorii americani vor concura la nivel global sau se vor limita la piaţa internă”, a spus consultantul auto Michael Dunne.
Pentru Farley, decizia nu a fost determinată de un singur factor, ci de cumulul acestora.
”Nu este vorba de un singur lucru. Este combinaţia tuturor acestor presiuni. În ultimele luni a devenit clar că trebuie să schimbăm direcţia”, a spus el.
Comentează