Cea mai puternică economie a Europei traversează ”cea mai profundă criză” postbelică, avertizează marţi prima federaţie industrială germană, care acuză Guvernul Merz de inacţiune, în pofida faptului că producţia industrială scade de patru ani, relatează AFP, potrivit news.ro.
Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei ar urma să înregistreze un an de stagnare în 2025, după doi ani de recesiune, în timp ce cancelarul Friedrich Merz pare să întâmpine dificultăţi în găsirea unei reţete prin care facă reforme şi să dea încredere întreprinderilor.
”Economia germană este în cădere liberă, iar cu toate acestea Gvernul nu reacţionează cu hotărârea necesară”, dennţă într-un comunicat preşedintele Federaţiei Industriilor Germane (BID), Peter Leibinger.
Organizaţia patronală este cel puţin alarmistă în acest comunicat şi îl critică pe cancelarul Merz, un conservator aliat cu social-democraţii într-o coaliţie guvernamentală destul de nepopulară, ajuns la putere în primăvară, în urma unor alegeri legislative marcate de ascensiunea extremei drepte.
”Aşteptăm anul acesta o scădere a producţiei cu 2%. Producţia industrială va fi, deci, în scădere al patrulea an la rând. Nu este o gaură de aer conjuncturală, ci un declin structural”, subliniază BDI, care le cere autorităţilor o ”cotitură în politica economică, cu priorităţi clare ale competitivităţii şi creşterii” economice.
După ce a fost mult timp o excepţie într-o Europă dezindustrializată, Germania a profitat de o sănătate economică insolentă în anii 2010, mulţumită unui model fondat pe exportul de produse cu valoare adăugată mare care ieşeau din fabrici care funcţionau la capacitate maximă, cu ajutorul gazelor naturale ruseţti ieftine.
PREA MULTE REGULI
Însă pandemia covid-19, ”explozia” preţurilor energiei după invazia rusă a Ucrainei, o lipsă de inovaţie, concurenţa chineză, iar de-acum taxele vamale impuse de către Donald Trump i-au erodat fundaţiile, transformând puţin câte puţin prima economie europeană în omul bolnav al Europei.
Cancelarul Merz a promis în această toamnă o serie de reforme şi o toaletare birocratică în Germania, dar şi în Europa, răspunzând unei revendiăcri a întreprinderilor, care consideră reglementările prea complexe şi pe care le consideră o frână a inovaţiei şi un motor al costurilor.
”Avem prea multe exigenţe de reglementare”, reacţionează la AFP patronul Microqore Medical, un producător de echipment chirurgical, Brian Fürderer.
Acest antreprenor consideră că procesul care merge de la ”certificarea la punerea pe piaţă a unui produs ia prea mult timp şi este mult prea complicat”.
Fürderer regretă de asemenea faptul că germanii sunt ”în continuare dependenţi de mărci străine” în domenii-cheie ca inteligenţa artificială (AI) şi software-uri.
Săptămâna trecută, în Parlament, Friedrich Merz şi-a apărat acţiunea, enumerând reformele adoptate - scăderea fiscalităţii întreprinderilor sau tarifarea electrictăţii.
Însă industriaţii consideră că reformele structurale nu au loc suficient de rapid.
”REFORME STRUCTURALE”
”Fiecare lună fără reforme structurale rezolvate va costa şi mai multe locuri de muncă”, avertizează BDI.
Transformarea industriei germane exercită presiuni asupra locurilor de muncă.
Industria auto a pierdut 6,3% dintre efective în decurs de un an, adică 48.700 de posturi, iar metalurgia a pierdut 2,6% de un an şi peste 11% începând din 2019, precizează BDI într-un raport publicat marţi.
În industria auto, Volkswagen preconizează să desfiinţeze 35.000 de locuri de muncă până în 2030, adică 29% dintre efectivele sale din Germania.
Federaţia Industriei Chimice şi farmaeutice a tras deja un semnal de alarmă cu privire la cel mai scăzut nivel a producţiei de 30 de ani în chimie.
Invers, industria armamentului, alimentată de investiţii masive, este considerată un colac de salvare al Guvernului, care a cerut marţi o cooperare consolidată între sectoare.
”Situaţia este fără nicio îndoială gravă”, însă în afara apărării, sectoare ”ca cel aeronautic, al tehnologiei medicale, industriei feroviare, tehnologiei energetice” o duc ”în mare bine”, temperează, într-o reacţie la AFP, vicepreşedintele Sindicatului din metalurgie IG Metall.
Comentează