Premium
Politologul Alina Mungiu Pippidi face haz de necaz în scandalul aderării României la Schengen și prezintă topul scandalurilor pentru care România a ajuns renumită pe plan internațional. Iată ce scrie Pippidi pe Adevărul.ro.
Motive pentru care NU merităm:
Ne-am chinuit ani de zile cu campania anticorupție și, pe final de partidă, deși se putea evita, le dăm drumul tuturor acuzaților, că executivul, legislativul, procurorii și cele mai înalte curți nu se pot sincroniza ca să nu ajungă aproape toate cazurile mari acuzate de DNA la prescripție. Mai și țipăm la Curtea Constituțională, de parcă e vina ei că a spus, atunci când a fost sesizată, că legea penală mai favorabilă se aplică acuzatului, o lege universală unde există stat de drept. Cu alte cuvinte, noi nu putem duce condamnări la termen decât dacă avem timp nelimitat și o constituție în care poliția are întotdeauna dreptate.
Citește și: Breaking - Preşedinţia cehă a UE a stabilit calendarul pentru decizia de aderare a României la Schengen
O prinde testul de doping pe Simona Halep și în loc să avem o dezbatere despre corectitudinea în sport și mizele excesive care împing oamenii la asemenea extreme noi creăm un întreg episod suplimentar din Las Fierbinți în care oricine, minus cel căruia îi aparține corpul, e de vină pentru ce a ingerat ea. Asta e, faptele nu contează în cultura noastră, negrul e alb la orice oră, urmează teoriile conspirației cele mai deșănțate și convingerea că au suspendat-o că au ceva cu noi.
Deși se știa cu un an înainte că expiră, nu am fost în stare să donăm peste două milioane de doze de vaccin la amărâții care mureau prin țări sărace și le-am aruncat când au ajuns la termen pentru că needucații noștri, care știu totdeauna mai bine, nu au fost în stare să se vaccineze, iar guvernanții nu sunt în stare că prevadă nimic și cu atât mai mult să se gândească și la alții.
Rechizitoriile care implică oameni politici sau cauze politice majore (cazul 10 august) se reiau indiferent de rezoluție (dacă nu e care trebuie) până la satisfacția politicului. Din păcate, mai nou, la fel și procesele. Peste toate, Revoluția și Mineriada vor continua să se judece și după moartea ultimului rănit în aceste evenimente.
Am făcut dovada că instituțiile noastre democratice sunt de formă, primul ministru poate fi un general neales de nimeni, orice judecător care vrea o pensie specială o poate căpăta dacă spală un prim ministru de plagiat, serviciile secrete, prin secondări sau încredințări directe au infiltrat tot statul și patronează peste marea coaliție care doar formal conduce țara. Deși avem rețele de interese atât de puternice și de extinse, ele nu formează o singură rețea în interes național capabilă să coalizeze elita de la putere niciodată, dovadă că, oricât de mare ar fi majoritatea coaliției de guvernare, tot prin ordonanță de urgență se trec toate legile importante, și asta de peste 20 de ani.
Motive pentru care merităm:
România nu e Ungaria, care va pricepe că Europa îi e recunoscătoare că ridică ziduri la frontiere chiar dacă subminează presa și e considerată autoritară. În schimb e bună pentru Schengen.
România a trecut înaintea Greciei în ultimii zece ani la independența justiției și libertatea presei, sau mai bine zis, Grecia a alunecat sub România, deci nu e clar de ce Grecia poate fi în Schengen, iar noi, nu.
Românii s-au mobilizat exemplar să îi ajute pe ucraineni, deși românii din Ucraina fuseseră defavorizați de politicile lingvistice de la Kiev, și societatea civilă, și sectorul privat, și statul au făcut ce au putut, cu rezultate mult mai bune decât ce vedem în Grecia sau alte locuri de primă intrare pentru imigranți.
Liviu Dragnea s-a dus la închisoare patru ani că a angajat o fată cu presa de la partid la agenția pentru orfani Teleorman, deși a achitat prejudiciul, în vreme ce Sylvie Goulard, pentru o situație asemănătoare în Parlamentul european, deși pe mai mulți bani, nu a putut fi comisar dar a ajuns să conducă Banca Națională a Franței, după ce s-a concluzionat că asta e o neregularitate administrativă minoră.
În România, niciun parlamentar nu ar putea vinde măști la suprapreț și să fie plătit pe consultanță pentru asta fără a fi trimis în judecată, măcar cu asta am rămas de la coalițiile noastre pentru un Parlament Curat. În Germania, s-a întâmplat de mai multe ori și, în ciuda scandalului, nu a fost anchetat nimeni.
Vă las să trageți singuri concluziile.
