Muzeul de Istorie susţine că întârzierea lucrărilor de modernizare la Spitalul de Boli Infecţioase nu poate fi pusă pe seama cercetării arheologice

Autor: Anca Flondor

Publicat: 27-02-2026 23:02

Article thumbnail

Sursă foto: Facebook

Reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa au afirmat că întârzierea lucrărilor de modernizare la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa nu poate fi pusă pe seama cercetărilor arheologice, aşa cum susţine primarul Vergil Chiţac. Ei au precizat că, până în prezent, în zonă au fost descoperite 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe, iar mare parte dintre acestea conţineau piese de inventar funerar, precum bijuterii, vase de sticlă, monede.

Reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa au anunţat, vineri, că echipa de specialişti arheologi a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a intrat efectiv în şantier începând din 3 septembrie 2025, potrivit news.ro.

”Activitatea arheologică s-a desfăşurat exclusiv în perimetrul stabilit de beneficiar, conform proiectului, corespunzător delimitat şi semnalizat, cu respectarea normelor metodologice şi de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare. În consecinţă, din totalul de 114 zile lucrătoare, cercetarea arheologică efectivă s-a desfăşurat pe parcursul a 39 de zile, după cum urmează: în perioada 03.09.2025 – 16.10.2025 s-a derulat prima fază a cercetării, constând în săpătura perimetrală a clădirii; faza a 2-a s-a derulat în perioada 20.01.2026 – 25.02.2026, constând în cercetarea zonei de fundare a fostului corp B şi a extinderilor propuse”, au transmis reprezentanţii muzeului.

Ei au precizat că în perioada 20 octombrie 2025 – 19 ianuarie 2026 cercetarea arheologică nu a putut fi realizată deoarece au fost executate lucrările de demolare a corpului B existent, decopertare, relocare a utilităţilor şi alte activităţi tehnice pregătitoare.

Spitalul de Boli Infecţioase este amplasat în perimetrul sitului arheologic

Reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa au adăugat că Spitalul de Boli Infecţioase este amplasat în perimetrul sitului arheologic ”Necropola oraşului antic Tomis”, precum şi în zona de protecţie a monumentului istoric ”Cavoul cu orant de la Egreta”, secolul IV, d. Hr. epoca romană.

”În stadiul actual al cercetării arheologice, menţionăm că s-au descoperit 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe. O mare parte dintre acestea conţineau piese de inventar funerar, precum obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede şi o cantitate impresionantă de ceramică (amfore africane). Menţionăm descoperirea a două piese excepţionale: o inscripţie în limba greacă, ce atestă o asociaţie religioasă la Tomis în secolul III, precum şi un umbo - partea centrală a unui scut de paradă, extrem de rar”, au mai afirmat reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Ei au explicat că durata cercetării arheologice nu poate fi stabilită cu exactitate în prealabil.

”Durata cercetării arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate în prealabil, aceasta fiind condiţionată de natura, amploarea şi complexitatea descoperirilor arheologice care pot să apară pe parcursul ei. Cu toate acestea, MINAC subliniază faptul că situaţiile invocate referitoare la întârziere şi la creşterea costurilor lucrărilor nu pot fi imputate Muzeului, cu atât mai mult cu cât specialiştii arheologi şi-au arătat întregul angajament în derularea acestui proiect, efectuând cercetarea arheologică chiar şi în condiţii meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 grade, ploaie, ninsoare, îngheţ la sol), condiţii care au fost înregistrate în jurnalul zilnic de şantier”, au mai transmis reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, a anunţat, miercuri, că lucrările de modernizare de la Spitalul de Boli Infecţiase sunt în întârziere din cauza etapei de cercetare arheologică. El a afirmat că săpăturile afectează şantierul arheologic şi lucrările deja făcute, adăugând că ”ne interesează mai mult trecutul decât prezentul în numele unei legi care nu impune termene”. Chiţac a ameninţat cu acţiuni penale şi civile pentru recuperarea prejudiciului cauzat de aceste întârzieri.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri