Două expoziţii-eveniment - "Muzeul Muzeelor" şi "Brâncuşi. Sindromul" - vor putea fi vizitate, începând de vineri, la Muzeul Naţional de Artă al României.
* "Brâncuşi. Sindromul" este prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi şi propune publicului o perspectivă aparte asupra influenţei operei sale, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor şi personalităţii celui mai important sculptor modern, din perioada interbelică până la ora actuală, informează MNAR, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Expoziţia arată forţa modelatoare şi dominatoare a personalităţii şi operei brâncuşiene asupra artei moderne şi contemporane româneşti, aceasta surprinzând felul în care se formează şi se propagă în spaţiul vizual românesc figura mitică al lui Brâncuşi, ca simbol naţional, cultural şi spiritual.
Parcursul expoziţional reuneşte lucrări care urmăresc atât imaginea artistului, cât şi ecourile formale, simbolice şi critice ale creaţiei sale.
"Publicul va putea vedea, între altele, portrete ale lui Brâncuşi semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady şi Miliţa Petraşcu, lucrări-omagiu realizate de M.H. Maxy şi Vasile Dobrian, sculpturi de Miliţa Petraşcu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec sau Vasile Gorduz, precum şi interpretări şi recuperări contemporane ale motivelor brâncuşiene - de la studiile lui Paul Neagu după 'Pasărea în spaţiu', 'Peştele', 'Domnişoara Pogany', 'Pasărea măiastră' şi 'Coloana', până la lucrări de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă, Michele Bressan sau Dan Perjovschi", precizează sursa citată.
Expoziţia va putea fi vizitată până pe 25 octombrie, la MNAR (A4, sălile 6, 7, 8).
* "Muzeul Muzeelor" reprezintă o ocazie unică de a vedea în acelaşi spaţiu peste 100 de piese excepţionale, selectate din patrimoniul a 16 instituţii muzeale din diverse regiuni ale ţării, precum şi din colecţiile permanente ale Muzeului Naţional de Artă al României, aduse împreună sub cupola Palatului Regal.
Curatoriată de Erwin Kessler, Emanuela Cernea, Mălina Conţu, expoziţia urmăreşte configurarea unei hărţi culturale muzeale cu potenţial de a genera un impact semnificativ asupra turismului cultural în România.
Printre piesele emblematice ale expoziţiei se numără Şarpele Glykon, una dintre cele mai spectaculoase lucrări antice păstrate în colecţiile muzeale din România, prezentat pentru prima dată publicului bucureştean, fiind neexpus din septembrie 2024, de la închiderea pentru reabilitare a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.
Alături de această piesă, expoziţia aduce în prim-plan un ansamblu de artefacte preistorice aparţinând culturii Gumelniţa, ale căror forme din lut invită la o privire nouă asupra artei străvechi: statuete, vase zoomorfe şi antropomorfe, care ilustrează rafinamentul plastic şi forţa simbolică a uneia dintre cele mai fascinante culturi eneolitice din sud-estul Europei.
Selecţia este completată de capodopere şi obiecte de patrimoniu din epoci şi domenii diverse: manuscrise rare, broderii medievale, icoane, pictură şi sculptură europeană, grafică, artă românească modernă şi artă orientală.
Printre lucrările expuse se numără Tetraevangheliarul lui Gavril Uric, Crucea de procesiune dăruită de Alexandru Lăpuşneanu şi Doamna Ruxanda, lucrări de Rubens, Durer, Mucha, Bonnard, Cezanne, Rodin, Bourdelle, Gustav Klimt, Camille Claudel şi Henry Moore, repere ale artei româneşti semnate de Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Victor Brauner, Horia Bernea sau Corneliu Baba, precum şi xilogravuri japoneze de Kitagawa Utamaro şi Katsushika Hokusai, inclusiv celebra imagine Marele val de la Kanagawa.
Găzduită în spaţiile dedicate expoziţiilor temporare din sediul central al MNAR, "Muzeul Muzeelor" va fi deschisă publicului până pe 4 octombrie.
Expoziţiile sunt realizate cu sprijinul Asociaţiei Prietenii MNAR.
Comentează