În așteptarea misiunii istorice Artemis II, care îl va avea la bord pe astronautul canadian Jeremy Hansen, NASA anunță o recalibrare majoră a programului lunar. Planul se schimbă, iar misiunea Artemis III nu va mai duce astronauți pe suprafața Lunii. Prima aselenizare umană din noua eră va avea loc abia în 2028, în cadrul misiunii Artemis IV.
Anunțul marchează o repoziționare strategică a agenției spațiale americane, într-un context complicat, cu întârzieri tehnice și presiuni interne.
Artemis III, teste pe orbită în loc de pași pe Lună
Deși unele voci au vorbit despre o „anulare” a misiunii Artemis III, noul plan nu presupune renunțarea la aceasta, ci redefinirea obiectivelor. Capsula Orion, cu echipaj la bord, va fi lansată pe orbită joasă a Pământului, unde astronauții vor testa în condiții reale sisteme critice, de la suportul de viață și propulsie până la comunicații.
În plus, Orion ar urma să se întâlnească și să acosteze cu module lunare dezvoltate comercial de companiile SpaceX și Blue Origin, potrivit Science Alert. Astronauții ar putea testa și noile costume spațiale create de Axiom Space, care nu au fost încă folosite într-o misiune spațială propriu-zisă.
Strategia, spun susținătorii ei, reduce riscurile și crește șansele unei aselenizări reușite în 2028, când Artemis IV ar urma să ducă oameni pe Lună pentru prima dată de la Apollo 17, misiunea din 1972 care a încheiat epoca Apollo.
Întârzieri, probleme tehnice și presiune pe personal
Decizia vine pe fondul dificultăților întâmpinate de Artemis II. După o scurgere de hidrogen lichid depistată la o repetiție generală din 3 februarie, alte probleme au apărut la testele din 19–20 februarie. Cea mai apropiată dată posibilă de lansare este acum 1 aprilie, la peste trei ani de la prima misiune Artemis.
Astfel de pauze lungi între zboruri afectează ritmul de perfecționare a sistemelor și favorizează repetarea unor defecțiuni. În paralel, NASA a pierdut peste 4.000 de angajați în 2025, aproximativ o cincime din forța sa de muncă, ceea ce pune presiune suplimentară pe program.
Noul administrator al NASA, Jared Isaacman, a transmis recent că epoca în care agenția lansa o rachetă lunară o dată la trei ani trebuie să rămână în urmă. O parte esențială a planului vizează standardizarea treptei superioare a rachetei Space Launch System, segmentul care propulsează nava de pe orbita joasă a Pământului spre Lună.
Ambiții crescute și semne de întrebare privind Lunar Gateway
Poate cel mai surprinzător element al noii strategii este intenția NASA de a realiza nu una, ci două aselenizări în 2028, urmate de câte o misiune anuală. Ritmul amintește de programul Apollo, care a trimis 11 misiuni cu echipaj uman în doar patru ani.
Rămâne însă o necunoscută majoră: soarta stației spațiale lunare Lunar Gateway. În planurile inițiale, Artemis IV urma să folosească această infrastructură pentru a ajunge pe suprafața Lunii.
Pentru Canada, miza este uriașă. Stația ar trebui să găzduiască brațul robotic Canadarm3, o contribuție de aproximativ două miliarde de dolari la programul Artemis. Inspirat din experiența Canadarm și Canadarm2, noul sistem ar integra tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială, necesară pentru operarea la distanțe mult mai mari de Pământ.
În timp ce NASA își redefinește traseul spre Lună, întrebarea rămâne deschisă: va reuși agenția să transforme aceste ajustări într-un program sustenabil, cu misiuni regulate și o revenire solidă pe suprafața selenară, sau urmează o nouă perioadă de așteptare?
Comentează