DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

NATO a găsit pretextul pentru a-și justifica existența

revista presei
Digi24: NATO şi Occidentul ar trebui să-i mulţumească lui Putin pentru că le-a redefinit valorile şi motivaţia, a declarat jurnalistul Emil Hurezeanu: „Alianţa îşi redefineşete profilul existenţial ppentru care a funcţionat în ultimii ani. Aproape că nu-l mai avea. Acum îşi găseşte scopurile, coerenţa, motivaţia, îşi redefineşte, la fel ca acum 25 de ani, azimutul est-vest şi să-şi definească valorile comune, deci alianţa, liderii occidentali, avem toate motivele să-i fim recunoscători lui Putin”.  El a explicat că s-a creat de o conştiinţă europeană, prin opoziţie cu duşmanul, aşa cum în Războiul Rece exista o ideologie oocidentală. „Acum se întâmplă crearea unei stări de pericol nou, luptele din Ucraina, noua tabelă de valori a lui Putin. Toate aceste arme pe care europenii le-au crezut prăfuite au reapărut foarte periculos la adresa Occidentui. SUA, Germania, Anglia au aflat că au scopuri comune, că-iinteresează estul Europei”, a adăugat jurnalistul. Evenimentul Zilei: Aflată sub presiunea întrebării firești – De ce dracu avem nevoie de NATO acum, cînd Tratatul de la Varșovia nu mai există - dar există în schimb o Criză care a lăsat fără slujbă milioane de europeni? - NATO a pornit în căutarea pretextelor pentru a-și justifica existența, dar mai ales, cererile de parale rupte de la gura civililor. Din 1990 încoace, asistăm astfel la o campanie continuă dusă de NATO, prin agenții de influență din Europa, menită a justifica păstrarea celei mai mari Alianțe militare din Istorie. Un element fundamental al acestei campanii l-a constituit vînturarea unui Pericol care, vezi Doamne! ar amenința Europa, sau o parte a Europei, pericol care ar cere nu numai supraviețuirea NATO, dar mai mult, întărirea organizației prin creșterea cheltuielilor pentru înarmare. Dirijorul acestei campanii nu putea fi altcineva decît America. Mare producătoare de arme, America are tot interesul în sporirea cheltuielilor de înarmare din partea țărilor europene. Evoluția vieții de după prăbușirea comunismului a făcut ca țările puternic industrializate din Europa, puse sub porecla de Vechea Europă, să devină tot mai reticente la solicitările americane de sporire a cheltuielilor militare, altfel spus, de a lua bani de la viața cotidiană și a-i da pe armamentul second hand scos la tarabă de America. America s–a îndreptat atunci spre țările din Est. Lideri din aceste țări, obișnuiți de veacuri să pupe papucul unei Înalte Porți, au făcut tot ce le-au zis americanii. Criza din Ucraina a dovedit cu prisosință rolul de slugă jucat de liderii din Est față de America, deseori chiar în defavoarea Occidentului european. Cauzele crizei din Ucraina sunt mult mai complicate decît cea referitoare la intervenția Rusiei. Oricum, și România ar fi putut deveni un spațiu al conflictului etnic împins pînă la hotarele râzboiului civil, dacă n-ar fi avut, sub presiune occidentală, una dintre cele mai moderne politici față de naționalități. Această presiune n-a existat în cazul Ucrainei, gîndite de americani ca un spin în ochii Moscovei. Indiferent de cauze, un lucru e limpede: Nimic din atitudinea de pînă acum a Moscovei nu îndreptățește teza unui pericol pentru fostele state socialiste, în prezent membre NATO. Rusia s-a resemnat la gîndul că fostele membre ale lagărului socialist aparțin acum unei alte sfere de influență. Intervenția în Ucraina poate spune multe despre ce se întîmplă în conștiința rușilor, al cărei mesager e Vladimir Putin. Poate spune, de exemplu, că asemenea Germaniei de după Primul Război Mondial, Rusia n-a mai suportat umilirea fățișă din partea Occidentului. Într-adevăr, Rusia a ieșit învinsă din Războiul Rece. Asta nu înseamnă că a ieșit distrusă pînă la nivelul de a face temenele Occidentului, precum România.Răfuiala ei cu Ucraina e o afacere între surori. RFI: Paleontologii au făcut o descoperire de excepţie în Argentina: scheletul unui dinozaur cu dimensiuni uriaşe, care a trăit în urmă cu 77 de milioane de ani în America de Sud şi cântărea cât zece elefanţi. El face parte din clasa titanozaurilor. Dinozaurul gigantic avea gâtul lung de 26 de metri şi o greutate de aproximativ 60 de tone. Cu un corp de mărimea unei case, cu greutatea unei turme de elefanţi şi cu coada lui deosebit de puternică, dinozaurul nu se temea de nimic, spune Kenneth Lacovara, profesor de paleontologie la Universitatea Drexel din Philadelphia, care a descoperit scheletul acestui animal în sudul Patagoniei (Argentina). Noua specie de dinozaur aparţine familiei titanozaurilor, alcătuită din erbivori gigantici, care au trăit în număr mare în acea regiune în Cretacicul Superior.  

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.