Premium
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament, relatează DPA, conform Agerpres.
''NATO nici nu a recomandat, nici nu a furnizat aceste tipuri de arme. Noi livrăm artilerie şi alte tipuri de arme, dar nu bombe cu fragmentaţie'', a declarat Stoltenberg pentru postul RTL/ntv la Conferinţa de securitate de la Munchen.
Vineri, tot în cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, vicepremierul ucrainean Olaksandr Kubrakov a solicitat muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor pentru dotarea armatei ucrainene.
Cum vrea Ucraina să ocolească interdicțiile
Ambele tipuri de arme sunt extrem de controversate, iar muniţiile cu fragmentaţie sunt interzise de o convenţie internaţională încheiată la Oslo în 2008, care nu a fost semnată însă nici de Ucraina, nici de Rusia.
Declaraţiile lui Kubrakov au fost susţinute sâmbătă şi de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, care a explicat că, întrucât Ucraina nu este parte semnatară a convenţiei respective, ţara sa le poate utiliza în mod legal.
În plus, Kievul are dovezi că Rusia foloseşte deja muniţie cu fragmentaţie pe front.
Muniţiile cu fragmentaţie sunt rachete şi bombe care se dezintegrează deasupra ţintei şi eliberează numeroase încărcături explozive de mici dimensiuni (submuniţii), în timp ce muniţiile cu fosfor pot cauza arsuri grave.
