NATO va prelua comanda scutului antirachetă din estul Europei, după ce Franţa a primit asigurări că aceste sistem defensiv nu se va afla sub controlul direct al SUA, relatează vineri agenţia Reuters citând surse oficiale. La summitul NATO, aflat în desfăşurare la Varşovia, 'liderii (statelor membre n.red.) vor conveni că apărarea antirachetă are capacitatea operaţională iniţială', afirmă o sursă din cadrul NATO. 'Acest lucru înseamnă că navele americane bazate în Spania, radarul din Turcia şi baza de apărare antirachetă din România pot lucra împreună sub comanda NATO', explică aceeaşi sursă.
Un al doilea oficial al NATO a confirmat că 'se întrunesc condiţiile' pentru plasarea scutului antirachetă sub comanda NATO. Într-o declaraţie consemnată de agenţia France Presse pe 4 iulie, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a recunoscut implicit că la acel moment încă nu exista un acord unanim între cele 28 de state membre ale NATO pentru a declara la summitul de la Varşovia că scutul antirachetă este subordonat de acum înainte, cel puţin în faza sa 'iniţială', comandamentului Alianţei.
Franţa în special a solicitat garanţii suplimentare privind controlul politic al celor 28 de state aliate asupra scutului antirachetă. 'Astăzi, aceste capacităţi se bazează pe controlul şi comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre apărare antirachetă a NATO', a declarat atunci pentru AFP sub protecţia anonimatului o sursă din anturajul ministrului francez al apărării, Jean-Yves Le Drian. 'Vom avea capacitate operaţională completă numai atunci când vom fi mulţumiţi de modalităţile de control politic' al scutului de către cele 28 de state membre ale Alianţei, a insistat sursa de la Paris. Dar generalul francez Denis Mercier a confirmat şi el vineri agenţiei Reuters că liderii statelor membre ale NATO 'au găsit un bun compromis'. 'Având în vedere consecinţele unei interceptări, controlul politic este esenţial', a insistat la rândul său generalul citat.
În eventualitatea unui atac, comandanţii NATO vor avea la dispoziţie numai câteva secunde pentru a decide lansarea unei rachete interceptoare. Franţa în special şi-a manifestat rezervele faţă de posibilitatea de a se acorda generalilor americani prea multă autoritate într-o astfel de situaţie, dar aceste rezerve nu au fost niciodată exprimate public în mod deschis, conform Agerpres.
Comentează