Comisia Europeană ar trebui să negocieze cu Statele Unite pentru a remedia ''deficienţele'' din proiectul legislativ Privacy Shield, destinat să asigure protecţia datelor cetăţenilor UE transferate către SUA în scopuri comerciale, relevă o rezoluţie non-legislativă adoptată joi de Parlamentul European, potrivit DPA.
În rezoluţie - adoptată cu 501 voturi pentru, 119 voturi contra şi 31 de abţineri - eurodeputaţii salută eforturile depuse de Comisia Europeană şi administraţia SUA pentru a obţine ''îmbunătăţiri substanţiale'' în proiectul Privacy Shield - convenit de principiu în luna februarie de UE şi SUA - faţă de proiectul precedent în acest domeniu, Safe Harbour.
Totuşi, PE şi-a exprimat temeri referitoare la unele deficienţe ale noului proiect. Aceste vizează mai ales accesul autorităţilor americane la datele transferate în cadrul Privacy Shield, posibilitatea colectării de calupuri de date, ceea ce nu respectă criteriile necesităţii şi proporţionalităţii incluse în Carta Drepturilor Fundamentale a UE şi noua funcţie de ombudsman al SUA, instituţie despre care Parlamentul European consideră că reprezintă un pas înainte, dar care nu este ''suficient de independentă'' şi nu dispune de ''puteri adecvate pentru a-şi exercita eficient mandatul''.
De asemenea, eurodeputaţii subliniază că legislaţia Privacy Shield conferă agenţiilor de protecţie a datelor din statele membre ale UE un rol proeminent în examinarea reclamaţiilor cu privire la protecţia datelor personale, conform Agerpres.
În toamna anului trecut, Curtea de Justiţie a UE a invalidat cadrul juridic care acoperă transferul de date personale din UE către SUA, într-un caz în care a fost implicată compania Facebook. Instanţa europeană i-a dat astfel dreptate cetăţeanului austriac Max Schrems, utilizator de Facebook şi care a contestat o decizie din anul 2000 a Comisiei Europene.
Comisia Europeană estimase că SUA asigură un ''nivel de protecţie adecvat'' datelor cu caracter personal transferate peste Atlantic.
După dezvăluirile făcute de Edward Snowden legate de practicile de supraveghere în masă ale serviciilor de informaţii din SUA, Schrems a depus o plângere la Autoritatea irlandeză pentru protecţia vieţii private, care însă i-a respins plângerea.
În primăvara lui 2015, autorităţile de protecţie a datelor din Franţa, Belgia, Germania, Olanda şi Spania au lansat o anchetă asupra politicii de confidenţialitate a reţelei de socializare online Facebook. A fost vizată mai ales creşterea transferului de date între mai multe aplicaţii, cum ar fi Instagram sau WhatsApp. Ancheta a fost coordonată de autorităţile olandeze.
Comentează