Sprijinul pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu s-a erodat după armistiţiul cu Iranul, perceput de israelieni ca o impunere din partea Statelor Unite după 40 de zile de război în care nu s-au atins obiectivele promise, ceea ce a dus la dezamăgire şi neîncredere în rândul propriului bloc politic, scrie miercuri EFE într-un comentariu, notează Agerpres.
Sonadajul israelian
Un sondaj publicat de postul de televiziune israelian Canal 12 după încetarea ostilităţilor în Iran arată că Likud, partidul premierului Netanyahu, ar obţine 25 de mandate parlamentare dacă s-ar desfăşura alegeri în acest moment, cu două mai puţin decât indica un sondaj realizat de acelaşi canal înainte de conflict.
În perspectiva alegerilor prevăzute pentru toamna acestui an şi a sondajelor care nu indică o majoritate a coaliţiei premierului Netanyahu pentru a putea guverna, scăderea sprijinului se încadrează într-un climat marcat de diviziune.
Potrivit unui sondaj publicat luni de Institutul pentru Democraţie din Israel (IDI), doar aproximativ un sfert dintre evreii israelieni şi-au exprimat un sentiment de uşurare după anunţul armistiţiului.
Moment de "încărcătură emoţională"
În acest context, analista politică, specialistă în opinia publică, Tamar Hermann, directoarea Centrului Viterbi (asociat cu IDI), a declarat pentru EFE că societatea israeliană traversează un moment de "încărcătură emoţională".
"Mulţi israelieni simt încă un fel de povară; nu aş spune depresie, dar da, o senzaţie de încărcare după armistiţiu", explică Hermann, care indică o reconfigurare a disconfortului social dincolo de diviziunile ideologice tradiţionale.
Potrivit acestei experte, modelele de opinie s-au schimbat. Alegătorii de stânga arată acum niveluri mai scăzute de disconfort decât sectoarele de centru şi de dreapta, care tind să fie mai critice faţă de situaţia actuală şi de gestionarea situaţiei de către guvern.
Opiniile sale sunt în concordanţă cu rezultatele celui mai recent studiu al Universităţii Ebraice din Ierusalim, care descrie o societate "profund dezamăgită şi pesimistă" după armistiţiu.
Reazultatele cercetării
Potrivit acestei cercetări, realizate odată cu anunţul încetării focului, doar 10% dintre israelieni consideră că atacarea Iranului a fost un succes semnificativ, în timp ce 32% o califică direct ca pe un eşec.
"Vedem frustrare chiar în rândul unei părţi a electoratului lui Netanyahu, care simte că guvernul nu îşi atinge obiectivele pe care şi le-a propus", semnalează cercetătoarea, la care se adaugă impresia că a fost un armistiţiu impus de SUA fără participarea Israelului.
Acest fenomen, adaugă Tamar Hermann, slăbeşte unul din principalele puncte politice forte ale lui Netanyahu şi anume imaginea sa de lider credibil în materie de securitate.
Cu toate acestea, Hermann clarifică că acest disconfort nu implică neapărat un viraj spre stânga, ci posibile mişcări în cadrul dreptei către figuri precum Naftali Bennett (candidat de dreapta pe care sondajul Canal 12 îl situează ca a doua forţă politică cu 22 de locuri) sau Avigdor Lieberman (extrema dreaptă).
Ofensiva din Liban
În legătură cu ofensiva din Liban, această expertă indică faptul că există o reticenţă generalizată faţă de o posibilă încetare a focului cu Hezbollah, precum şi un consens larg în societatea israeliană că situaţia la graniţa cu ţara vecină nu trebuie să revină la "scenariul anterior conflictului".
Există un consens larg în rândul populaţiei israeliene că orice soluţie durabilă "va trebui să implice un fel de înţelegere cu statul libanez", în mod ideal cu garanţii internaţionale.
Marţi, Libanul a stat la masa negocierilor cu Israelul, la Washington, faţă în faţă, pentru prima dată în peste trei decenii, pentru a încerca să pună capăt atacurilor israeliene pe teritoriul libanez, conversaţii la care Hezbollah nu a participat, şi care este de aşteptat să fie continuate în curând.
Nivel ridicat de neîncredere
Studiul publicat de Universitatea Ebraică arată de asemenea un nivel ridicat de neîncredere. Peste 70% dintre israelieni consideră că nu primesc informaţii complete şi de încredere de la guvern despre război. Şi aproape şase din zece cred că este probabil sau foarte probabil ca conflictul să revină în termen de un an.
În acest climat de scepticism faţă de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, mai multe mijloace de informare israeliene nu au redifuzat un videoclip înregistrat cu acesta după anunţul încetării focului cu Iranul, deoarece nu era o intervenţie în direct şi nu includea întrebări, deşi au raportat conţinutul acestuia.
Premierul israelian a criticat pe contul său de X mai multe canale de televiziune (precum Canal 12, Canal 11 şi Canal 13, cele mai populare din Israel) pentru decizia lor, calificând-o drept "cenzură".
"Adevărul va prevala", a afirmat Netanyahu în contextul unui scepticism în creştere pe străzi, unde incertitudinea după încetarea focului a răcit chiar şi sprijinul cel mai solid din cadrul propriului său bloc politic.
Comentează