Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care modifică OUG nr. 81/2021 privind intervențiile imediate pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra persoanelor și bunurilor. Actul normativ, transmis la promulgare de Parlament pe 4 mai 2026, stabilește pentru acest an o cotă de 859 de exemplare de urs brun la nivel de prevenție și 110 exemplare la nivel de intervenție.
Administrația Prezidențială arată că, față de anul 2024, numărul exemplarelor aprobate pentru prevenție crește de la 426 la 859, iar cel pentru intervenție de la 55 la 110. În sesizare, șeful statului susține că legea contravine Constituției, dreptului Uniunii Europene și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene privind protecția speciilor strict protejate.
Președintele invocă Directiva Habitate și riscul unei derogări transformate în regulă
Principalul argument al sesizării este că ursul brun este specie protejată la nivel european, iar extragerea unor exemplare poate fi permisă doar ca derogare strictă, punctual justificată și fundamentată științific. Potrivit Administrației Prezidențiale, stabilirea unor cote fixe de prevenție ar transforma o excepție într-un mecanism normativ general.
Nicușor Dan susține că Directiva Habitate impune verificarea lipsei unor alternative satisfăcătoare înaintea eliminării exemplarelor, precum și demonstrarea faptului că măsura nu afectează starea de conservare a speciei. În sesizare se arată că legea nu conține explicit obligația de a analiza metode non-letale, precum garduri electrice, gestionarea deșeurilor, relocarea, educarea populației sau alte măsuri de prevenție.
„Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente”, se arată în sesizare.
Critică dură la adresa Parlamentului: ar fi preluat atribuții administrative
Un alt reproș formulat de președinte vizează faptul că Parlamentul a stabilit direct, prin lege, numărul de exemplare și repartizarea acestora pe fonduri cinegetice. Administrația Prezidențială susține că această decizie ar fi trebuit luată de autoritatea publică centrală competentă, respectiv Ministerul Mediului, prin act administrativ motivat științific și supus controlului instanțelor.
În sesizare se afirmă că Parlamentul a ajuns astfel să exercite o funcție administrativă, nu una legislativă, substituindu-se executivului într-o operațiune tehnico-administrativă. Președintele invocă, în acest punct, încălcarea principiului separației puterilor în stat, dar și afectarea controlului judecătoresc, deoarece o lege nu poate fi atacată în contencios administrativ așa cum poate fi atacat un ordin de ministru.
Administrația Prezidențială susține că, prin stabilirea cotelor direct în lege, este eliminată posibilitatea instanțelor de a verifica legalitatea, proporționalitatea și fundamentarea științifică a deciziei administrative privind extragerea exemplarelor.
Sesizarea reclamă neclarități legislative și lipsa sancțiunilor
Nicușor Dan critică și calitatea tehnică a legii. Un exemplu indicat în sesizare este interdicția recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani. Președintele arată că norma introduce o interdicție, dar nu stabilește o sancțiune expresă pentru încălcarea acesteia.
Potrivit sesizării, o interdicție fără sancțiune riscă să devină o simplă recomandare morală, nu o normă juridică efectivă. Administrația Prezidențială mai arată că legea nu precizează procedura prin care se stabilește vârsta puilor, cine este responsabil de constatare, care este regimul probelor și ce consecințe juridice apar în caz de eroare.
De asemenea, președintele atrage atenția că legea nu instituie un sistem digital sau în timp real de monitorizare a cotelor. În lipsa unui mecanism care să permită verificarea rapidă a exemplarelor recoltate, a sexului, vârstei și fondului cinegetic, plafonul stabilit de lege ar putea fi depășit fără consecințe clare.
Probleme privind fondurile cinegetice și ariile protejate
Sesizarea mai semnalează o posibilă contradicție între textul legii și anexa care repartizează cotele pe fonduri cinegetice. Președintele arată că unele fonduri pot include arii protejate sau zone în care vânătoarea este interzisă potrivit Legii vânătorii nr. 407/2006.
În această situație, susține Administrația Prezidențială, destinatarii legii nu ar ști dacă prevalează permisiunea din anexă, care alocă un anumit număr de exemplare, sau interdicția legală aplicabilă zonelor protejate. Această suprapunere ar genera neclaritate și ar putea lăsa loc arbitrariului în aplicare.
Președintele cere CCR să admită sesizarea și să constate că legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021 este neconstituțională.
Comentează